Reforma statului constituie unul din cele mai importante obiective ale autorităţilor. Dacă aspectele politice şi administrative ale acestei reforme sunt mai mult discutate, transformarea rolului economic al statului se bucură de mai puţină atenţie. Principalele elemente ale proiectului de modernizare a statului român sunt: modificarea constituţiei şi unicameralismul; reforma electorală; restructurarea agenţiilor guvernamentale şi raţionalizarea cheltuielilor publice; regionalizarea şi descentralizarea în administraţia

Robert Nozick preia critica adresată de John Rawls utilitariştilor (folosirea persoanelor drept mijloace) şi o aplică nu doar acestora, ci şi teoriei dreptăţii ca echit ate sau oricăror teorii asemănătoare. Pe lângă aceasta, un alt reproş adus de Nozick este că aplicarea modelului rawlsian al dreptăţii, reprezintă o încălcare a libertăţii celor care deţin mai multe proprietăţi, a celor bogaţi, şi restricţionarea dorinţelor acestora de a-şi folosi proprietăţile exact cum consideră de cuviinţă. Prin aceasta, Nozick observă că Rawls acţionează

Statul modern şi intervenţia sa în viaţa noastră este justificată în permanenţă de socialişti prin prezenţa unui contract social care legitimează agresiunea instituţionalizată prin care statul ne forţează să fim “mai incluzivi” şi “mai participativi” acolo unde vrea el şi când vrea el. Istoria apariţiei statelor este foarte complexă şi foarte greu de clarificat şi argumentat utilitatea lor pentru existenţa noastră (care trebuie să meargă mai departe de ideea că statul este şi rămâne un instrument eficient de îmbogăţire pentru cei care dobândesc

Pilonul ultim pe care se sprijină activitatea bancară cu rezerve fracţionare este existenţa monedei de hârtie produsă de stat. În trecut, pe timpul etalonului-aur, statele nu puteau garanta bancherilor că vor fi salvaţi indiferent de amploarea expansiunii creditului pe care aceştia o orchestrau şi indiferent de mărimea pierderilor pe care le acumulează datorită alocării nechibzuite a creditului. Aceasta deoarece, în momentul producerii unei panici, lumea are nevoie de bani, iar banii – adică aurul – nu pot fi scoşi din

Mai întâi ar fi de precizat că ceea ce urmează nu se referă la noţiuni abstracte urmate de altele apriorice şi empirice ale conceptului de curaj din ziua de azi. Ok, sau cel puţin nu la modul exhaustiv. În mare măsură, ceea ce urmează este deja un surplus la toate articolele şi cărţile geniale care s-au scris şi care încă sunt scrise despre unul şi acelaşi subiect: piaţa monetară şi al său etalon menit să salveze un puzzle greşit completat. Dar cum un remake, deşi îşi pierde considerabil din farmec, are avantajul de a mai capta niscaiva interes