[Discurs prezidenţial în faţa London Economic Club, 10 noiembrie 1936, publicat în Economica, IV (serie nouă, 1937), pp. 33-54]
Ambiguitatea titlului acestui eseu nu este accidentală. Subiectul său principal este, bineînţeles, rolul pe care ipotezele şi propoziţiile despre cunoaşterea deţinută de către diverşii membri ai societăţii le au în analiza economică. Dar acest lucru nu este în niciun caz fără legătură cu cealaltă chestiune care ar putea fi discutată sub acelaşi titlu - întrebarea privind în ce măsură analiza economică formală reuşeşte să comunice cunoaştere despre ce se întâmplă în lumea reală. Într-adevar, principala mea teză va fi că tautologiile, ce alcătuiesc analiza formală bazată pe echilibru, pot fi transformate în propoziţii care
Comentarii recente
Aş vrea să fac doar o mică precizare la comentariul tău: pentru o scădere ...
Cine plateste datoriile publice?
Iata cum marxismul si erorile sale manifeste face inca, din pacate, victime! ...
Se poate discuta în ce măsură e oportună includerea în ...
O formula de stabilire a nivelului preturilor la carburanti sau impunerea pe ...
Foarte bun articol, felicitari! E nevoie de cat mai multe voci lucide care sa ...
Multumesc pentru comentariu. Este corect ce spuneti, mi-a scapat din vedere ...
"insa pretul ramane cel decretat de guvern" Decretul guvernul nu inseamna, ...
" nu fac o obsesie din problema prețurilor fluctuante, pentru că, oricum ...
De la scrierea articolului au trecut doi ani si jumatate.. unele lucruri s-au ...