Superficialitatea dezbaterilor publice actuale condamnă partea bună a politicii publice propuse în domeniu pensiilor, dar conservă lipsa de viziune şi clientelismul diriguitorilor care până acum au creat un sistem plin de dezavantajaţi cu pensii mici şi foarte puţini privilegiaţi cu pensii nejustificate. Demagogi, politruci şi neprofesionişti care invocă interesul naţional ce maschează interesul propriu, mânuitori febrili ai manipulării, dar

După o stagnare economică în anul 2009, decidenţii bulgari lansează o previziune de -2% contracţie a PIB-ului în anul 2010. Criticii cei mai virulenţi consideră perspectivele economice din bugetul de curând adoptat în Parlamentul bulgar ca fiind mult prea pesimiste. Acuzatorii se tem de unele tentative ale statului de a ascunde veniturile potenţiale din buget pentru a fi mai uşor fraudabile. Pe de altă parte, comparativ cu România, cifrele lor relevă o prudenţă bugetară accentuată. Anul 2008 s-a încheiat cu excedent bugetar,

Economia românească este acum în agonie. Mă doare sufletul pentru toţi cei care au dificultăţi majore în afacerile private. Mă doare că sunt salvaţi şi protejaţi câteva sute de angajaţi leneşi la stat în detrimentul celor care produc ceva în România. Mă doare că în primul trimestru al acestui an s-a restrâns consumul final individual efectiv al populaţiei cu 10,5%, iar cel al administraţiei publice a crescut cu 4%. În 2009, deficitul de cont curent al României ar putea coborî la 6-7 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o

Riscul  de implozie a sistemului financiar global, în octombrie 2008, a fost depăşit cu bine datorită setului de măsuri intervenţioniste ale ţărilor dezvoltate. Am respirat cu toţii uşuraţi şi am gândit că ce-a fost mai rău a trecut. Se pare că nu e chiar aşa!  Incertitudinile la care suntem în continuare expuşi ne aruncă pe tărâmul supoziţiilor eşuate şi al măsurilor pregătite pe genunchi şi lansate la repezeală. Criza economică îsi arată colţii zilnic prin închideri de întreprinderi şi concedieri masive, prin presiuni semnificative...

Insatisfacţia românilor în faţa performanţelor slabe ale administraţiilor publice a atins cote alarmante.  Se consideră că performanţele în domeniu depind în proporţie de 15% de eficienţa managerilor şi funcţionarilor publici. Restul, de factorii sistemici: politici, constituţionali şi instituţionali. Visăm la un guvern antreprenorial, la importul de principii din managementul afacerilor; birocraţia le ucide în faşă. Noul management public (NMP) pare a răspunde unor probleme ale statului, cum ar fi separarea rolului politicianului de cel al tehnocratului. Din acest punct de vedere, Noua Zeelandă poate servi drept model.