Emite conţinut



În politica economică, decidenții trebuie să învețe din greșelile trecutului

Cosmin Marinescu

Este important ca decidenții politici să ia aminte la greșelile trecutului și să privească politicile economice cu responsabilitate. În economie resursele sunt limitate, motiv pentru care nu ne putem permite să avem totul dintr-odată. Politicile fiscal-bugetare naționale, deși beneficiază de susținere parlamentară, contravin uneori regulilor de guvernanță fiscală, adoptate tot de către parlamente. În perioada post-criză, România a fost campioana europeană a creșterii datoriei publice, care aproape s-a triplat față de 2008,



Euro a murit, trăiască euro! Despre salvarea euro-economică a UE

Cosmin Marinescu

Criza a dezvăluit cercul vicios cu care moneda euro s-ar fi confruntat, oricum, cândva. Rațiunile pentru care unii condamnă euro sunt, de fapt, chiar motivele pentru care euro ar trebui salvat. Însă salvarea euro cu orice preț – “whatever it takes”, în termenii lui Mario Draghi – ar însemna practic și eșecul monedei comune. Dacă euro nu va reuși să impună abandonarea modelului economic european al ultimelor decenii, unul centrat pe deficit, redistribuire și datorie publică, probabil că acela va fi și sfârșitul euro, nu neapărat în



Unde suferă economia: calitatea instituţională a mediului de afaceri

Cosmin Marinescu

De cele mai multe ori, performanța economică este asociată unui context financiar-cantitativ, care surprinde decadent, de altfel, morala post-modernă în privința acumulării de capital și a succesului în afaceri: cine bagă bani, are succes, cine n-are, n-are. Doar arareori, însă, dezbaterea coboară coerent la fundamentele logicii economice. Căci cine mai are timp să discearnă asupra acumulării de capital, în timp ce băncile sunt învinovățite, îndeobște acum - în vremuri post-criză, de precaritatea financiară în care se zbate mediul de



Consumul sau producţia? That is the (economic) question

Cosmin Marinescu

În economie, din fericire, dilemele de tip hamletian sunt fie incompatibile, în raport cu logica economică, fie complet neproductive, în afara acesteia. În materie de politici economice, în rarele situații în care acestea nu sunt și redistributive, apele se despart în funcție de modul în care guvernul caută să susțină relansarea economică: prin stimularea consumului, pe de o parte, respectiv prin stimularea producției, pe de altă parte. Cu precădere în vremuri de criză și recesiune, viziunea economică adoptată este cea care



Lecţia neînţeleasă a recesiunii: timpul contează!

Cosmin Marinescu

În toți acești ani și parcă dintotdeauna, recesiunea a fost zugravită catastrofic, aproape în concurență cu războiul. Un flagel al economiei care devine ruinător, deopotrivă și îndeobște, pentru civilizația contemporană. Totuși, pentru a pune lucrurile în ordine și pe scurt, recesiunea nu este cauză, ci doar efect. Recesiunea nu reflectă altceva decât derapajele anterioare ale economiei de la ritmul ei sănătos, normal, de acumulare și creștere. Mulți economiști erau în extaz, aproape pretutindeni, atunci când



Reforme structurale şi proprietate: întoarcerea la origini

Cosmin Marinescu

Ar trebui să recunoaștem deschis că, deși europeană prin adopție instituțională, România de astăzi nu probează, cu adevărat, că a făcut saltul decisiv la principiile economiei de piață, care să le aducă românilor viața demnă și prosperitatea mult așteptate. În prezent, economia românească aproape că este construită prin și în jurul bugetului statului. Este o stare de fapt profundă, structurală, care explică de ce oamenii așteaptă ca atât de multe lucruri să vină de la stat sau, oricum, prin intermediul statului.



Criza și statul: de la realități europene la imperative instituționale

Cosmin Marinescu

Ancorată prin definiție în logica echilibrului bugetar, moralitatea fiscală victoriană a devenit astăzi, în democrația contemporană, demnă de vitrinele muzeelor de istorie economică. În zilele noastre, doctrina keynesismului - în versiune originală sau doar reloaded post-criză - a instaurat un adevărat status-quo al deficitelor bugetare și al datoriilor publice. Copleșite și de povara crizei economice, probabil că multe guverne europene ar apela, în continuare, cu pioșenie electorală, la “sfânta” soluție keynesistă a



Criza și capitalismul: de la Marx la "băieții deștepți" de pe Wall Street

Cosmin Marinescu

Criza recentă a deschis o nouă modă a dezbaterilor politice și economice, cea în care este "cool" să fii anti-, anti-piață, anti-capitalism, anti-economie. Un soi de paradox al modernității, adică o formă populară de revoltă anti-sistem, deși, dacă luăm în considerare fenomenul "Occupy Wall Street", fie doar și ca simplă ilustrare, este lesne de înțeles cât de departe de țintă sunt militanții anti-capitalism. Asistăm, de fapt, la negarea radicală a capitalismul, adesea în absența descifrării sale intelectuale,



"Epopeea" Oltchim: intrarea în alternativă?

Cosmin Marinescu

După mai bine de două decenii de tranziţie, după cicluri de reformă de formă (pe calapod capitalist?), după transplant de politici unanim declarate à la Washington Consensus, după aderări atlantice şi europene, iată că ne întoarcem brusc la origini, adică la industria socialistă care hrănea, şi din câte se pare nu doar odinioară, naţionalisme economice şi orgolii patriotarde. „Epopeea” Oltchim, recent derulată live pe mai toate ecranele, este ilustrarea crudă a unei tranziţii simptomatice şi, în esenţa ei economică, neterminată.



Instituţii şi prosperitate (I)

Cosmin Marinescu

Destul de târziu în istoria umanităţii şi, îndeobşte, datorită eforturilor intelectuale sistematice de alcătuire a unor explicaţii ştiinţifice, sigure, cu privire la posibilităţile oamenilor de a-şi îmbunătăţi propriile condiţii de viaţă, s-a înţeles faptul că omul este dăruit cu raţiune, prin intermediul căreia are capacitatea de a pătrunde legile universului material în care trăieşte. Căci, „atâta timp cât lumea a fost cârmuită de cutumă şi de autoritate, filozofii nu s-au prea interesat de problema bogăţiei şi a sărăciei”, după cum scria un



Calculul economic reloaded: „economia” sectorului public

Cosmin Marinescu

„Socialismul a murit, trăiască intervenţionismul!”. Probabil aşa ar exclama, imperialist, epigonii moderni ai „planificării raţionale”, după ce sistemul socialist s-a năruit precum un castel din cărţi de joc, ridicat ideologic pe fundaţii instituţionale mlăştinoase. Cu un aşa notoriu deznodământ, ce noimă ar mai avea teza imposibilităţii calculului economic în socialism, se întreabă nostalgicii ideologi, de vreme ce istoria a făcut ca însăşi ţinta abordării să dispară? Răspunsul (pur şi simplu) ar fi că imposibilitatea calculului economic



Sindicalismul - reţeta (noastră) secretă în Europa socială

Cosmin Marinescu

Cu câţiva ani în urmă, prima pagină a buletinelor de ştiri a fost ţinută de ample mişcări sindicale şi manifestaţii care aproape au paralizat oraşe-simbol. Am asistat, cuprinşi de îngrijorare şi uimire, la spectacolul terifiant pe care Europa l-a oferit lumii întregi. „Directiva Bolkestein”, împotriva căreia au scandat, luni de zile, zeci de mii de oamenii, părea că devine titlul unui film de groază care ameninţa cu detronarea favorurilor sociale ale statului bunăstării. În Franţa, intenţiile de flexibilizare a pieţei muncii au transformat Parisul într-o



Educaţia, între birocraţia şcolară şi libertatea de a alege

Cosmin Marinescu

Am văzut adolescenţi care, fără să ştie poate nimic despre principiile libertăţii, îndeamnă la educaţie liberă prin sloganul de pe tricourile lor: "Nu lăsa şcoala să-ţi strice educaţia". Însă şcoala de azi este apanajul exclusiv al statului, de unde şi logica reformistă a sloganului. "Educaţia în stradă", care a umplut astăzi ecranele televizoarelor, nu ilustrează decât eşecul modelului actual al şcolii româneşti, al centralismului statal în educaţie. Problema educaţiei nu poate fi rezolvată cu mai mulţi bani de la bugetul statului.



Revoluţia cotei unice. Victoria cui?

Cosmin Marinescu

Anul 2004 a fost momentul de graţie al naşterii cotei unice în România. Proiectată în laboratoarele politice ale defunctei Alianţe D.A., cota unică de impozitare a purtat, şi până în prezent, insigna de ultim bastion al politicilor economice de dreapta. Căci, pe fondul tumultos al crizei economice, păstrarea cotei unice era fluturată ca cel mai autentic (şi de dreapta) succes de politică economică. În acelaşi an 2004, în suplimentul economic al ziarului



Moneda şi sistemul monetar

Cosmin Marinescu

Textul de faţă este parte a capitolului „Piaţa monetară” din Manualul de Economie al Catedrei de Economie şi Politici Economice, ediţia a şasea, apărută în urmă cu mai mulți ani [i], în 2003. Publicăm, cu titlul de mai sus, abordarea respectivă, pe de o parte cu gândul la o mai bună şi mai cuprinzătoare documentare a studenţilor noştri şi, pe de altă parte, pentru a completa şi continua, sperăm, dezbaterea de teorie monetară iscată aici în ultimele săptămâni, odată cu traducerea unui articol al lui Pascal Salin.



Statul bunăstării, adică redistribuirea care sărăceşte

Cosmin Marinescu

A trebuit să vină criza economică pentru ca oamenii să aibă şansa de a înţelege limitele naturale ale statului şi capcanele crude ale generozităţii politice – cu others' people money. În numai câteva luni, economia ne-a servit lecţia neîndurătoare a dezvoltării nesănătoase. Recorduri de creştere economică şi performanţe demne de un eden imobiliar - pe care guvernele le treceau fălos în contul propriilor politici - s-au evaporat ca prin farmec,



De ce utilitatea marginală nu poate fi niciodată negativă

Cosmin Marinescu

În prezent, nu există manual mainstream de microeconomie care să nu dedice pagini întregi, cu teorie şi aplicaţii, diverselor analize formalizate asupra utilităţii. „Funcţii obiectiv” frumos derivabile, algoritmi matematici care se deşiră impecabil, grafice sofisticate cu şi fără puncte de inflexiune etc. formează un întreg arsenal didactic pe care economiştii autori de manuale le aşează, cu straniu devotament, în bagajul considerat indispensabil pentru analiza ştiinţifică a utilităţii. Acesta este tabloul metodologic prin care



Jurnal de criză: capitalism cu prezumţie de vinovăţie

Cosmin Marinescu

[Textul de faţă este varianta extinsă a articolului omonim publicat în Idei în Dialog]

În "jurnalul" de faţă nu ţintesc, neapărat, criza economică actuală. Nu îmi propun să zugrăvesc condiţiile etatiste care întreţin ciclurile economice, cu toate detalierile teoretice ce desluşesc cauzele crizei. S-au scris deja şi se vor mai scrie astfel de incursiuni, mai mult sau mai puţin tehnice, în anatomia crizei. Aici, acum, mă preocupă să atrag atenţia asupra unei implicaţii,



Anatomia avantajului competitiv: cu mască, fără mască!

Cosmin Marinescu

[Textul de faţă este varianta actualizată a studiului publicat în Revista Oeconomica]

În literatura economică, logica avantajului competitiv constituie, în continuare, subiectul a numeroase controverse. Cele mai frecvente raţionamente din domeniul comerţului internaţional invocă „avantajele competitive" deţinute de o industrie sau alta în vederea justificării poziţiilor economice ale acestor industrii dar, mai ales, în vederea justificării politicilor naţionale de susţinere a domeniilor respective. În teoria ortodoxă a comerţului internaţional, argumentul politicilor guvernamentale (selective)...



„Economistul recent”: între relativismul ştiinţific şi recursul la etică

Cosmin Marinescu

[Textul de faţă este varianta actualizată a studiului publicat în Revista Oeconomica]

În evoluţia societăţii, ideile sunt fermenţii esenţiali ai oricărei schimbări. Nu există legi implacabile ale istoriei iar viitorul nu este scris nici în stele şi, spre „deliciul" cantitativiştilor (macro) contemporani, nici în modelarea cibernetico-economică, devenită moda sterilă a jurnalelor de economie - în care tocmai economia este specia ştiinţifică pe cale de dispariţie. Istoria, ca şi derularea viitoare a evenimentelor, a fost şi va fi determinată de idei, fie ele



De ce „costul de oportunitate” nu poate fi niciodată „zero”...

Cosmin Marinescu

Scrierea acestor rânduri răsare din nevoia de a îndrepta câteva erori pe care manualele ortodoxe de economie le alimentează, uneori, cu bravă nonşalanţă. O astfel de eroare se iveşte încă din prima „lecţie de economie", anume lecţia „modului economic de gândire", ce caută să explice acţiunea umană în termenii contrafactuali ai „costului de oportunitate". Puse cap la cap, asemenea erori - perpetuate în manuale, săli de curs sau prelegeri „ştiinţifice" - subminează dreapta cunoaştere a economiei şi dobândirea unui mod sănătos de gândire economică din partea celor interesaţi de logica economiei.



Mitul „criteriului eficienţei” în ştiinţa economică

Cosmin Marinescu

„Eficienţa” este conceptul mirific pe baza căruia mai toţi economiştii îşi construiesc, parcă dintotdeauna, raţionamentele şi teoriile. Însă modul în care argumentul eficienţei a fost utilizat explică multe din relele lumii de astăzi. Utilizarea „criteriului eficienţei” asupra politicilor statului comportă limite ştiinţifice insurmontabile. Ignorarea acestora, din necunoaştere sau mai degrabă din interes, a condus cu uşurinţă la erori ştiinţifice grave. „Eficienţa” este responsabilă de „legitimizarea” politicii publice, de deturnarea acesteia în direcţia ascensiunii statului şi de politizarea ştiinţei economice.



Butaforia optimului fiscal: impozit progresiv vs. cota unică

Cosmin Marinescu

Motto: „Impozitarea este mai mult decât jumulirea unei gâşte. Adică este arta de a obţine cel mai mare număr de pene cu cel mai mic număr de ţipete". (după J. B. Colbert)

În acest studiu vă invit la o incursiune pe tărâmul analizei impozitării, unul atât de încărcat de pasiuni şi controverse. Scopul „călătoriei” este acela de a desluşi posibilitatea ca ştiinţa economică să „prescrie” un optim fiscal, atât în privinţa regimului de impozitare (impozit progresiv vs. cotă unică), cât şi în privinţa nivelului de impozitare. Voi argumenta necesitatea demitizării unor idei larg răspândite în teoria economică şi în opinia publică, cum ar fi de pildă ideea că regimul fiscal al cotei unice (flat tax) este mijlocul adecvat împotriva discriminării fiscale şi...