Băncile sunt de mult timp acuzate că nu împrumută decât bogaţilor. Mai puţin în Statele Unite, unde reglementarea şi instituţiile specializate le incită, ba chiar le obligă, să finanţeze locuinţele celor mai dezavantajaţi. Iată de ce s-a ajuns aici. În 1977, sub mandatul presedintelui Carter, a fost promulgată o lege intitulată Community Reinvestment Act. Aceasta forţează băncile si casele de economii să acorde împrumuturi comunităţilor dezavantajate. Mult timp, această lege, înăsprită şi apoi relaxată sub mandatele lui Clinton si Bush-fiul,

A pus programul New Deal capăt Marii Crize din anii 1930? Contrar unui mit larg răspândit, răspunsul e nu. Evoluţia somajului în cursul anilor ’30 dovedeste acest lucru. Desi atinsese 25% în 1930 - primul an al presedinţiei lui Franklin D. Roosevelt, rata somajului se plasa încă la 15% la sfârsitul primului mandat al presedintelui democrat. Apoi, în 1937, are loc o nouă cădere brutală a economiei - o criză în interiorul crizei -, şomajul urcă la 19% şi nu se va reduce sub 10% nici în 1940. Se impune deci să constatăm că depresiunea s-a prelungit

Piaţa comună a fost o reuşită de dimensiuni istorice. Ea a sigilat în mod durabil pacea între Germania şi Franţa şi a avut o contribuţie importantă la prosperitatea economică a ţărilor reunite în sânul ei. Dar, vai, această reuşită a zăpăcit şefii noştri de stat. Ambiţii politice nemăsurate au venit să strice sărbătoarea şi să ruineze construcţia europeană. După unificarea germană, conducătorii francezi s-au temut ca partenerul nostru de peste Rin să nu basculeze spre Est. Pentru a-l reţine în centrul Europei, ei au conceput

Bruxelles-ul vrea să înfiinţeze un Consiliu al riscurilor sistemice însărcinat cu asigurarea unei supravegheri micro-prudenţiale a sistemului financiar. În această chestiune, el se inspiră dintr-un raport al unei comisii prezidate de Jacques de Larosière, care a declarat pe bună dreptate: "băncile centrale trebuie să plaseze stabilitatea financiară mondială în centrul preocupărilor lor, pe picior de egalitate cu stabilitatea preţurilor, pentru a împiedica apariţia

Nicolas Sarkozy a promis să „deschidă peste tot” dezbaterea asupra concluziilor raportului Stiglitz, finalizat pe 14 septembrie anul trecut. A condamnat „fetişismul” PIB şi a făcut apel la construirea unor indicatori mai pertinenţi pentru a măsura bunăstarea unei populaţii. Dar astfel de indicatori se lovesc de o dificultate majoră: nimeni nu se pune de acord asupra factorilor explicativi ai fericirii. Comisia pentru măsurarea performaţei economice şi progresului social, însărcinată de preşedintele Nicolas Sarkozy să propună