Cele mai “distructive” idei din mediul academic sunt acelea care pot fi apărate din perspectiva tehnică, dar care totuşi încurajează deduceri eronate. În ştiinţa economică, un exemplu elocvent al unei astfel de idei “distructive” este contabilizarea PIB. Aşa cum ilustrează perfect învăţămintele recente oferite de “pulsaţia stocurilor de producţie” conform cifrelor creşterii în al patrulea trimestru (din 2009), analiza macroeconomică din perspectivă mainstream ne conduce la absurditate absolută.