Robert Nozick preia critica adresată de John Rawls utilitariştilor (folosirea persoanelor drept mijloace) şi o aplică nu doar acestora, ci şi teoriei dreptăţii ca echit ate sau oricăror teorii asemănătoare. Pe lângă aceasta, un alt reproş adus de Nozick este că aplicarea modelului rawlsian al dreptăţii, reprezintă o încălcare a libertăţii celor care deţin mai multe proprietăţi, a celor bogaţi, şi restricţionarea dorinţelor acestora de a-şi folosi proprietăţile exact cum consideră de cuviinţă. Prin aceasta, Nozick observă că Rawls acţionează

În general, filosofii recunosc existenţa datoriei faţă de cei dezavantajaţi. Dificultatea constă în felul în care încercăm să îi ajutăm pe cei aflaţi în această situaţie. Unii filosofi, majoritatea egalitarişti, cred că instituţionalizarea acestei datorii este necesară, pe când alţii, în special gânditorii 'de dreapta', consideră acest pas neadecvat, deoarece ar presupune intervenţia nelegitimă din partea statului în sfera privată a individului. Cei care consideră necesară intervenţia statului pentru a-i ajuta pe cei dezavantajaţi [1], cred că