Atunci când statul se împrumută o face pentru a finanța cheltuielile publice. Odată ce a luat decizia de a cheltui fonduri publice singura necunoscută rămâne modul de finanțare a acestor cheltuieli. Există trei mari posibilități: impozitare, împrumut si creație monetară. Cei care împrumută statul, prin achiziționarea de creanțe vândute de stat, renunță voluntar, printr-un set de alegeri care sunt independente de procesul politic, la dreptul de dispoziție asupra unor resurse reale [1]. Cei care cumpără aceste creanțe

Pentru guvernele ţărilor democratice, comportamentul tipic al ultimelor decenii a fost și este legat de binomul, aparent de neseparat, impozite - cheltuieli. Atitudinea tipică este, în primul rând, de a cheltui bani pe programe vrednice sau, de cele mai multe ori, nevrednice, indiferent dacă veniturile care ar trebui generate de respectivele cheltuieli se mai concretizează sau nu. Spre deosebire de cei pe care îi impozitează, statul niciodată nu rămâne fără bani, el se poate împrumuta aproape întotdeauna.

Analiza cauzelor fundamentale ale creşterii economice este importantă din cel puţin două motive. Primul, orice teorie care se axează doar pe analiza variabilelor de proximitate, fără înţelegerea forţelor care stau la bază, ar fi incompletă. Al doilea, dacă motivul studierii creşterii economice îl reprezintă creşterea performanţelor şi a nivelului de trai, înţelegerea cauzelor fundamentale este esenţială, deoarece este mult mai greu să tratezi simptomele unei maladii fără cunoaşterea propriu-zisă a maladiei.

[Articolul de faţă are la bază secţiunea 7.3 a cărţii „Economia de piaţă: fundamentele instituţionale ale prosperităţii", coord. Cosmin Marinescu, Editura ASE, Bucureşti, 2007]

Toate constituţiile sunt produse ale timpului lor. Ele reflectă o cultură politică şi tăria diverselor interese politice. Constituţia UE este un produs al statului socialist al bunăstării specific secolului XX. Cu toate că ţelul declarat a fost realizarea unei Europe mai simplă, mai eficientă şi mai democratică care să fie „mai aproape cetăţenii săi", scopul general al constituţiei este de a crea o prezenţă europeană puternică pe scena economică şi politică globală. Însă, adoptarea ei va duce probabil la schimbări şi mai greu de realizat; va adânci diviziunea dintre europeni şi va accelera recesiunea economică.