John „Subprime" Smith, de profesie unemployed worker, din Zzyzx (California, USA) - localitatea chiar există! - face calcule din ochi şi constată că se califică pentru exclusivistele condiţii de credit ipotecar fixate de banca din urbe. Cinci ani după, prin vara lui 2007, John se prinde că nu mai poate plăti ipoteca, banca realizează că nu mai are lichidităţi şi Fed-ul că are o datorie morală să le ofere... În urmă cu vreo zece ani, ‚consăteanul' John „Overoptimistic" Doe luase un credit frugal de la aceeaşi bancă şi îl plasase pe bursă în Mirage.dot.com Inc. Supralicitat, însă, cursul acţiunilor avea să facă poc!...

Nobel este ştiut de publicul de tabloid savant drept acel mare chimist care a descoperit dinamita, dar şi pentru că între femeia de care şi-ar fi dorit să-l unească o legătură (de inel) de metal (preţios!) şi un ilustru matematician al epocii ar fi existat o „chimie“ ceva mai puternică decât morala vremii. Legenda spune că, dezamăgit de cele întâmplate, Nobel a decis ca premiile acordate, din 1901, de fundaţia postumă, întemeiată pe uriaşa-i avere, să răsplătească „invenţiile şi descoperirile“ cele mai benefice pentru umanitate, nu înainte de a-i dezmoşteni, prin omisiune, pe matematicieni, ca specie.

Întrebarea esenţială în vremuri de schimbări climatice globale, vom vedea de ce, este: poartă OMUL toată vina pentru încălzirea globală? Că dacă da, probabil am început cu stângul ca specie, iar cea mai bună şi nepoluată dintre lumile posibile, acum definitiv refuzată, ar fi fost aceea în care Homo Sapiens Sapiens ori Adam, după scriptură, în... sapienţia-sapienţia sa, n-ar fi descoperit accidental focul. Şi am fi mâncat foarte probabil până astăzi sushi, la lumina romantic-chioară a licuricilor.[i] Fizicienii, geofizicienii, climatologii, meteorologii, oceanografii, ecologii, chimiştii, biochimiştii, biologii sunt...

Când Statul devine "mai suveran" decât Proprietatea, când dreptul istoric sau cel pozitiv îl lasă în umbră pe cel natural, când oamenii devin popoare înainte de a fi liberi..., ultima întrebare pe care am putea-o pune e: cartografia lui Ahmadinejad are mai multă precizie decât a lordului Balfour? Yom Ha'atzmaut, pe evreieşte Ziua Independenţei Israelului, 8 mai 2008. Se împlineau 60 de ani de la înfiinţarea statului evreu. Însă, din punctul de vedere al lui Mahmoud Ahmadinejad, liderul laic al Iranului, era vorba nu despre vreun moment

[Textul de faţă este varianta actualizată a articolului omonim din Revista Piaţa Financiară]

"A da cu banul". Polisemie, nene... Bunăoară, în Statele Unite ale Americii, Anno Electoralis 2008, locuţiunea poznaşă poate însemna fie miliardul de parai electoral mobilizat de John "Warfare State" McCain şi Barrack "Welfare State" Obama, fie cele 700, bail out, cu care Wall Street-ul şi-a pus borduri rezistente la dinţii contribuabililor. Fie poate însemna fisa de 1 dolar, da, raritate numismatică într-o lume a inflaţiei programatice a greenback-urilor, pe care Unchiul Sam o poate arunca în aer (odată cu economia SUA!?),...

Numai minţile retarded, sau retired, cum confuza termenii personajul Borat din filmul omonim, pot fi rasiste prin proiect. Si rasismul, şi antirasismul pozitiv-discriminator sunt deopotrivă nevroze politice tâmp electorale. Însă, a vorbi despre “rasa” cuiva ca profesie sau ca prerogative ţine de normalitatea calificărilor. Obama are rasă ca politician (mare cât păşunea din Washington pe care s-au strâns milioanele de naivi venite să înghită, cinstit vorbind, muuultă demagogie studiată la ungerea lui). Să le fie de bine… Asta vor, asta or să aibă.

În SUA şi acum în UE, autorităţile vor să vadă dacă sectoarele bancare sunt capitalizate corespunzător pentru a birui criza, iar economia, însetată de reluarea activităţi bancare, va putea experimenta din nou creştere. Despre ce încearcă aşa numitele teste de stres să dea seamă dar şi despre ce nu pot ele să ne lămurească în niciun chip, în continuare. Uniunea Europeană va efectua „teste de stres” ale sistemului său bancar pentru a vedea dacă acesta poate face crizei financiare şi a determina totodată dacă e capitalizat adecvat.

Pe cartea de vizită a Uniunii se precizează că PE îi reprezintă pe cetăţenii europeni, Consiliul Uniunii Europene, guvernele naţionale, iar Comisia Europeană, „interesele comune” ale Europei. Funcţional, Comisia propune şi execută legile, Consiliul şi (în multe cazuri, nu în toate) PE le co-decid, iar peste respectarea legalităţii în tot şi toate veghează Curtea Europeană de Justiţie. Potrivit născândului Tratat Lisabona, PE va deveni o instituţie mult mai puternică decât era şi, în logica asta, cetăţeanul european va ajunge mai