Libertate economică şi proprietate. Implicaţii privind reformele instituţionale din România şi Uniunea Europeană

Citeşte capitolele disponibile online

Din vremuri imemoriale, libertatea pare a fi valoarea cea mai de preţ pentru oameni. Filozofia socială a Occidentului este, în esenţă, o filozofie a libertăţii, pe care s-a construit de altfel întreaga prosperitate şi civilizaţie umană. Însă, de-a lungul timpului, nu puţine sunt doctrinele care au răstălmăcit adevărata semnificaţie şi virtute a libertăţii. Aproape toate doctrinele care au stat la baza regimurilor totalitare au pretins că oferă indivizilor libertate. Socialismul, de exemplu, promitea „clasei muncitoare” eliberarea de sub exploatarea capitalistă; în realitate, de facto şi de jure, politica socialistă de „planificare pentru libertate” nu putea reprezenta decât „planificare pentru sclavagism”, adică tocmai eliberarea individului de demnitatea umană şi aruncarea lui îndărătul civilizaţiei, ceea ce s-a şi întâmplat. Probabil că libertatea omului în societate este cel mai explorat domeniu al filozofiei politice şi ştiinţelor sociale din toate timpurile şi cel în care s-au afirmat unele dintre cele mai strălucite minţi ale omenirii. Simpla lor trecere în revistă indică un exerciţiu impresionant, însă nu neapărat necesar. Ceea ce contează cu adevărat ţine de înţelegerea faptului că eforturile filozofilor şi ale oamenilor de ştiinţă au vizat necesitatea unei teorii a libertăţii, cu scopul de a defini criteriul fundamental de evaluare a societăţii, de transformare a acesteia într-o societate mai dreaptă, mai bună.

CUPRINS

I.    Libertatea - categorie ştiinţifică fundamentală

Capitolul 1. Economia libertăţii ca economie a dreptului de proprietate

Capitolul 2. Libertatea – analiză empirică

II.  Proprietatea - categorie a ştiinţei economice şi fundament indispensabil al libertăţii

Capitolul 3. Economia dreptului de proprietate: fundamente a-priori

Capitolul 4. Economia pozitivă a dreptului de proprietate

III.    Conceptualizarea libertăţii şi proprietăţii din perspectiva economiei instituţionale

Capitolul 5. Instituţiile în ştiinţa economică: economia instituţională

Capitolul 6. Instituţii, libertate şi dezvoltare: filiaţia de idei

IV.   Constrângeri instituţionale asupra proprietaţii private în România post-decembristă

Capitolul 7. Problema caselor naţionalizate, a terenurilor şi pădurilor

Capitolul 8. Determinante instituţionale ale eşecului reformei proprietăţii

Capitolul 9. Rent-seeking şi capturarea statului: farmecul facilităţilor

Capitolul 10. Aspecte privind limitarea transferului drepturilor de proprietate

V. Măsurarea libertăţii economice: analiză empirică şi corelaţii statistice

Capitolul 11. Cum se „măsoară” libertatea economică?

Capitolul 12. Indicatorul Libertăţii Economice şi alţi indicatori ai dezvoltării economice

VI.   Analiza realităţilor europene: a crescut sau nu libertatea economică?

Capitolul 13. Modelul instituţional european din perspectiva libertăţii economice

Capitolul 14. UE şi România în clasamentul libertăţii economice

VII. Criză economică şi reformă instituţională din perspectiva libertăţii economice

Capitolul 15. Criza statului bunăstării şi sensul schimbării instituţionale

Capitolul 16. Crizele financiare ale UE: deficitele bugetare şi datoriile publice

Capitolul 17. Măsuri anticriză şi reforme pe termen scurt; stimulentele financiare şi austeritate

VIII.   Elemente strategice privind reforma modelului european

Capitolul 18. Pactul de Stabilitate, Tratatul Lisabona şi Strategia EU 2020: coerenţă şi incoerenţă

Capitolul 19. Reforma modelului european: descentralizare şi liberalizare

Capitolul 20. Repere instituționale ale reformelor structurale: educația, sănătatea, pensiile