Emite conţinut

Bugetul Bulgariei pe 2010: deficit de 0,7%



Andreea Paul (Vass)

După o stagnare economică în anul 2009, decidenţii bulgari lansează o previziune de -2% contracţie a PIB-ului în anul 2010. Criticii cei mai virulenţi consideră perspectivele economice din bugetul de curând adoptat în Parlamentul bulgar ca fiind mult prea pesimiste. Acuzatorii se tem de unele tentative ale statului de a ascunde veniturile potenţiale din buget pentru a fi mai uşor fraudabile. Pe de altă parte, comparativ cu România, cifrele lor relevă o prudenţă bugetară accentuată. Anul 2008 s-a încheiat cu excedent bugetar, protejând mult mai bine bulgarii de efectele crizei economice internaţionale. Nu însă şi personalul bugetar care a fost rapid diminuat ca număr, cu 15% în anul 2009, ca principală masură anticriză. De altfel, structura administratiei publice locale bulgare era mult mai suplă decât cea românească. Vecinilor noştri le sunt suficienţi un prefect, un subprefect şi maximum 20 de angajaţi la nivel judeţean. Ei nu au nevoie de consilii judeţene şi de suprapoluări inutile cu personal.

La nivelul taxelor şi impozitelor, Bulgaria a păstrat neschimbate cota unică de 10% pentru persoanele fizice şi juridice şi TVA de 20% pentru anul 2010. Au crescut, în schimb, accizele pentru jocurile de noroc de la 10% în 2009 la 15% în 2010, dar a scăzut cu 2% contribuţia patronatelor pentru fondul de pensii. Pentru primul pilon obligatoriu de pensii se plătesc contribuţii de 22,5%, din care angajatului îi revin 9,8% şi 12,7% angajatorului/patronul. În ceea ce priveşte contribuţiile la asigurările de sănătate de 8%: 3,2% revin angajatului si 4,8% angajatorului.

TVA diferenţiat se aplică sectorului de turism, de 7%, dar exclusiv pentru pachetele turistice. Facilitatea fiscală a fost acordată acum vreo cinci ani, dar numai după ce acest sector şi-a probat rolul de motor al creşterii economice. Nu invers! Pentru primele nouă luni ale anului curent, chiar şi datele pentru turismul bulgăresc sunt surprinzător de bune: numărul turiştilor s-a păstrat neschimbat, iar veniturile au crescut cu 1,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008.

Din perspectiva cheltuielilor publice, cele mai mari creşteri în anul 2010 regăsim la capitolul protecţie şi asigurări sociale (15% din PIB), cu 2% din PIB, pe fondul unui şomaj ridicat (estimat la 11,4% pentru anul următor), dar şi al ajutoarelor acordate pentru familiile tinere, a familiilor numeroase, pentru indemnizaţiile de şomaj sau pentru programele de recalificare a forţei de muncă. Totodată, cresc semnificativ alocările publice pentru cofinanţarea proiectelor de mediu susţinute prin programele structurale şi de coeziune (gropi ecologice de gunoi, staţii de epurare a apei etc.), urmate de cele de transport şi de educaţie. Alocările publice pentru sănătate au rămas neschimbate. 

 

I. Datele macroeconomice care stau la baza elaborării bugetului Bulgariei pe 2010 (previziuni)

1. Creşterea economică: – 2% din PIB

2. Inflaţie: 2,2%

3. Şomaj: 11,4%

4. Investiţii străine directe: 10% din PIB

5. Deficit de cont curent: 1.32 miliarde EURO (8% din PIB)

6. Salariul minim pe economie – 120 EUR (neschimbat)

 

II. Venituri

1. Total – 8,76 miliarde EURO (41,6 % din PIB)

2. Cota unică pe venituri – persoane fizice – 10% (neschimbată)

3. Cota unică – persoane juridice – 10% (neschimbată)

4. TVA – 20% (neschimbată)

5. Accize jocuri de noroc: 15% (faţă de 10% în 2009)

6. Contribuţia patronatelor la fondul de pensii: - 2% faţă de 2009

 

III. Cheltuieli

1. Total – 9,15 miliarde EURO

2. Priorităţi:

Protecţia/asigurare socială – 15.1% din PIB (+2.1% din PIB)

Educaţie – 4,2% din PIB (+0.1% din PIB)

Transport – 3,1% din PIB (+0.1% din PIB)

Mediu – 1,6% din PIB (+0.3% din PIB)

Sănătate – 4,2% din PIB (neschimbat)

 

Deficit bugetar: 0,7% din PIB


TVA-ul Bulgariei

Zdrăvei Andreea!

Referitor la TVA, ministrul de finante bulgar Simeon Djankov a anuntat in luna septembrie ca guvernul doreste sa reduca taxa pe valoare adaugata de la 20% la 16%, dupa 2010!

http://www.bursa.ro/on-line/s=international&articol=65906&editie_precede...

Pentru a evita orice confuzie, cred ca atunci cind facem referire la clientul de pe piata muncii, cel mai corect ar fi sa-l numim "angajator" (cuvintul "patron" *) cred ca ar fi util sa-l folosim doar in cazul celor care fac parte din asociatiile patronale). In schimb, furnizorul de pe piata muncii este "salariatul" ("angajat" se aseamana prea mult cu "angajator"). De asemenea, nu toti salariatii sint membri ai asociatiilor sindicale; pe acestia din urma ii numim "sindicalisti".

*)Termenul "patron" isi are originea in cuvintul latinesc "patronus", care inseamna furnizor in raport cu "cliens" (beneficiarii). Pe piata muncii, clientul este angajatorul, iar furnizorul este salariatul.

Mersi. Am discutat cu

Mersi. Am discutat cu consilierii economici de la ambasada Bulgariei si se pare ca diminuarea TVA nu e inca o decizie politica. Prioritatea lor zero este acum intrarea in zona Euro, iar deficitul bugetar le joaca acum feste greu anticipabile.

Bulgaria are toate sansele

Bulgaria are toate sansele sa o ia zdravan inaintea Romaniei, d.p.d.v. economic,(in)stabilitatea politica fiind motivul fundamental.

Inclin spre aceeasi concluzie

Cauza? Politica de personal in politica de varf. Mai nou PM a creat un nou post de vice-premier pe probleme economice, post pe care a adus un profesor de macroeconomie bulgar de la o universitate din Singapore.

De-am fi si noi mai ca bulgarii

Simeon Djankov a facut ceea ce era necesar, reducerea drastica a cheltuielilor bugetare. Noi inca ne chinuim cu "greaua mostenire" lasata de guvernarea (culmea!) liberala, de pana in 2008. Intre socialistii generosi (atat cu electoratul cat si cu ei insisi), liberalii confuzi dpdv doctrinar si pedelistii forfetari mi-e groaza sa ma gandesc ce se va alege de finantele Romaniei.

Ai fi uimit cati pdl-isti

Ai fi uimit cati pdl-isti s-au opus impozitului forfetar si cat de tristi eram ca totusi a ajuns sa fie adoptata.

Destine divergente

Avantajul Bulgariei este ca a trecut deja printr-o criza economica prelungita si foarte severa in anii '90. Ei si-au asumat invatamintele si actioneaza in consecinta. Romania a evitat la mustata o situatie similara in '99, insa pe termen lung dezechilibrele s-au accentuat, in loc sa dispara. Astfel, bugetul Romaniei nu a fost niciodata excedentar, nici macar in anii in care "economia duduia" (2004-2007), deci guvernul nu a adoptat o politica economica adecvata, risipind in continuare din motive strict politice (populism, clientelism, coruptie). Problemele respective se regasesc si in tara vecina, insa controlul UE este mult mai eficient acolo, si poate guvernantii ceva mai responsabili si mai inteligenti. Deasemenea rata inflatiei a fost ridicata, datorita inundarii pietei cu bani (euro) - credit ieftin venit prin bancile straine - in acest caz Banca Nationala nu a actionat parghia care ar fi putut opri potopul (cresterea RMO). Datorita infrastructurii slab dezvoltate, a sistemului institutional ineficient si corupt, dar si a mentalitatilor prezente in mediul de afaceri local, mare parte dintre bani au fost canalizati catre domeniul imobiliar, in loc sa alimenteze dezvoltarea economica durabila in alte domenii. Preturile au crescut in cascada, datorita alimentarii cererii cu bani ieftini (bubble speculativ). Aici, guvernul a pierdut o oportunitate excelenta - cresterea impozitului pe cladirile de locuinte - probabil datorita influentei clientelei politice, puternic implicate in domeniul imobiliar. Chiar si acum exista o discrepanta importanta intre impozitul pe locuinte si cel pe cladiri industriale si de birouri. Cresterea impozitului ar fi temperat probabil si cresterea aberanta a preturilor, spargand balonul cand acest eveniment nu ar fi produs efecte la fel de grave. Bula creditarii imobiliare si de consum a mai produs un efect pervers - cresterea costului fortei de munca datorita asteptarilor nerealiste ale angajatilor (care isi doreau casa, masina si televizor cu plasma din acelasi salariu). Aceasta crestere nu a fost corelata cu o crestere corespunzatoare a productivitatii muncii, datorita lipsei investitiilor in domeniile productive. Cresterea economica record raportata intre 2004 si 2007 a fost in fapt produsa de cresterea sectoarelor imobiliar si retail. Cresterea celui din urma nu a facut decat sa duca la adancirea deficitului comercial - oamenii cumparau bunuri de import, cu bani tot din import. In consecinta, responsabilitatea pentru situatia actuala din Romania se imparte intre Guvern, BNR si populatie. Toate acestea n-ar fi fost probabile fara "licuricii" BCE si FED, care au furnizat bani ieftini.

Asa e, Alex Nicolin

Asa e si cred ca inca ati fost delicat.

Publicaţi un comentariu nou

Conţinutul acestui câmp va fi considerat confidenţial şi nu va fi făcut public.