Info ECOL

În urmă cu mai bine de un an, atunci când se punea problema împrumuturilor externe, prea puţini economişti se gândeau la momentul rambursării acestora. Ameţiţi de mirajul avantajelor pe termen scurt ale creditării externe, aceştia visau la redresarea economiei româneşti. Soluţia: cheltuielile publice, fondurile europene şi ideile strategilor guvernamentali, toate fondate pe stabilitatea asigurată de "ancora" finanţării externe. Problema este că sumele respective trebuie rambursate începând cu anul 2012 şi economia nu dă niciun semn de revigorare. Ba mai mult, presiunea asupra bugetului va fi mărită de plata drepturilor câştigate în instanţă de către bugetari. Acoperirea găurilor din buget va cădea, firesc, pe umerii contribuabililor, care vor deconta astfel incompetenţa şi apetenţa pentru gândirea pe termen scurt. Această situaţie nu este menită să îi deranjeze pe guvernanţii actuali. Ciclul electoral a fost cel care i-a îndemnat la soluţia creditului extern şi tot el, probabil, o să îi salveze.

Detalii...

Propaganda de stat susține că serviciile medicale sînt gratuite. În realitate, sîntem forțați să contribuim la cel mai scump, ineficient și abuziv sistem de asigurari de sănătate - cele de stat. Contribuţiile plătite la asigurările de sănătate de stat pentru un salariu net de numai 2.500 de lei sînt mai mari decît preţul celor mai scumpe poliţe private, chiar şi din străinătate. Cu o sumă mai mică decît cea plătită la stat am putea cumpăra unele din cele mai scumpe asigurări private de sănătate disponibile pe piaţa autohtonă. De exemplu, Asirom vinde o poliţă de sănătate care permite efectuarea de tratamente în aproape 140 de spitale din Austria, arată Consuela Stegărescu în Capital.

Detalii...

Marian Sârbu, fost lider sindical și apoi ministru al... muncii, propune înlocuirea reducerii salariilor fiecărui angajat din sectorul bugetar cu diminuarea fondului de salarii în instituţiile bugetare. Dar propunerea dumnealui, va avea ca efect sigur păstrarea salariilor mari ale clientelei politice care ocupă posturile de conducere, prin diminuarea drastică a salariilor bugetarilor neînregimentați politic sau chiar trimiterea acestora în șomaj. Moralitatea sindicalistă este imbatabilă: pentru apărarea privilegiilor își vor "devora" colegii, trimițându-i în șomaj forțat!

Detalii...

Recentele măsuri în domeniul fiscalităţii, adoptate sau preconizate, riscă să conducă economia spre dezastru. Majorarea TVA alăturată deciziei ministrului finanţelor de a introduce impozitarea progresivă, constituie şocul necesar declanşării efectului de domino ce se va finaliza cu exacerbarea şomajului. Pentru ca rezultatul să fie garantat se are în vedere creşterea salariului minim pentru a mări volumul contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale. Aceste măsuri vor conduce la descurajarea afacerilor şi/sau extinderea economiei subterane. Evident, rezultatul va fi contrar scopului urmărit şi va consta în creşterea presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale pe fondul extinderii şomajului. 

Detalii...

"Bogăţia nu se face prin decrete. De 200 de ani cităm din cartea lui Adam Smith despre bogăţia naţiunilor şi, probabil, nici acum nu o înţelegem. Bogăţia se face prin muncă, printr-un efort major al colectivităţii umane. Banii adevăraţi nu pică din cer, nici nu apar din tiparniţă aşa cum cred unii. Realitatea este cinică şi într-un fel sau altul societatea românească trebuie s-o accepte. Realitatea nu mai poate fi ignorată. Ea poate fi ignorată până când se va răzbuna", a declarat Mugur Isărescu. Întelepciunea economica a domnului guvernator este debordantă. Trimiterea către clasici precum Adam Smith contrastează, însă, evident cu politica băncii centrale. Ar fi interesant de aflat care ar fi modelele de economişti pe care domnul Isărescu le-ar cita pentru a explica deciziile băncii centrale. Acestea induc stimulente care creează iluzia prosperităţii.

Detalii...

Reglementările fiscale sunt periculoase prin nivelul impozitării pe care o stabilesc dar şi prin ambiguitatea pe care o generează. Cu cât modificările regimului fiscal sunt mai dese, cu atât cresc eforturile contribuabililor de a se adapta. De multe ori, poate, nu este vorba de o atitudine "antistat" manifestată prin neplata impozitelor, ci de reacţia contribuabililor la constrângerile impuse. Acestea pot fi resimţite mai puternic datorită hăţişului legislativ pe care se fondează decât din pricina cotei procentuale în sine. Pentru că sunt departe de a înţelege această realitate, guvernanţii bombardează contribuabilii cu prevederi fiscale dintre cele mai absurde. Apoi, urmează culmea absurdităţii: înfierarea evaziunii fiscale.

Detalii...

"Problema este că aproape toate partidele politice au fost implicate fie în deciziile politice care au dus la creşterea deficitului bugetar, fie în deciziile de a împrumuta bani în condiţii foarte clar stabilite. Toate partidele au ştiut foarte bine care vor fi consecinţele deciziei lor. Odată ce li s-a spus că trebuie menţinut deficitul sub un anumit procent din PIB, singurele soluţii erau fie tăierea unor cheltuieli, fie creşterea taxelor. Creşterea impozitelor nu este o soluţie. Cred că Mugur Isărescu a avut dreptate: în mijlocul recesiunii nu creşti taxele. Noi nu facem aşa ceva în Statele Unite şi cred că nici aici nu ar trebui luate astfel de decizii." a declarat Mark Gitenstein - Ambasadorul SUA la Bucureşti.

Detalii...

Odată cu respingerea "măsurilor" de relansare economică, guvernul pregăteşte pachetul alternativ. Creşterea taxelor este soluţia apărută în actualitate deşi era aşteptată mai târziu. Guvernul "relansează" economia din lac în puţ. Creşterea fiscalităţii nu rezolvă problema deficitului. Din contră, o adânceşte. Sistemul fiscal actual, stufos şi destul de aspru, generează încasări mici la buget. Aceasta înseamnă că nu cota unică este problema, aşa cum eronat consideră unii economişti. Încasările bugetare scăzute sunt consecinţa aranjamentului instituţional fiscal defectuos, de unde şi starea de "subnutriţie" a bugetului.

Detalii...

Decizia de a împrumuta Grecia este una eronată. Astfel, consideră Marc Faber, a fost amânat deznodământul inevitabil. De fapt, ar fi trebuit ca autorităţile monetare europene şi FMI să lase statul elen să intre în incapacitate de plată.  Constrângerile care ar fi decurs din colapsul bugetar ar fi putut conduce la reformarea sistemului.  Sub aparenta salvare de la dezastru se ascund, de fapt, metehne păguboase care ies ulterior la suprafaţă sub forma exacerbării deficitelor bugetare.

Detalii...

Extinderea deficitelor bugetare şi lipsa competitivităţii sunt provocările majore cărora vor trebui să le răspundă pe măsură statele membre UE. În aceste condiţii, gestionarea economică unică este soluţia tot mai des invocată de oficialii UE. Rămâne de văzut cât de viabilă va fi această alternativă date fiind interesele diferite şi multiple pe care ar trebui să le armonizeze. Mai mult, centralizarea guvernării, în ciuda unor posibile efecte benefice asupra controlului deficitelor bugetare, ar putea intra în conflict cu obiectivul creşterii competitivităţii firmelor din statele membre. De aici şi problemele în planul sustenabilităţii finanţelor publice. Indiferent de soluţia adoptată, se dovedeşte încă o dată că apariţia unor măsuri de reformă este generată de riscul pierderii controlului asupra pârghiilor bugetare şi nu de voinţa politică.

Detalii...