Info ECOL
"Nu ţinem nici cu stânga, nici cu dreapta, nici cu centrul. Ţinem să fim liberi!" (Manifestul libertarian)
În ultimii douăzeci de ani, România a fost condusă în general prin programe anti-liberale. Datorită impozitelor copleşitoare, privilegiilor “sociale” sau “clientelare”, cotizaţiilor forţate, barierelor birocratice, politizării tuturor aspectelor vieţii – de la familie până la infrastrucură – societatea a ajuns pe punctul disoluţiei, autoritatea legii este ridiculizată de forţa pumnului sau de manevrele politice. Societatea şi economia românească se află într-o criză profundă, marcată de sărăcie, incertitudine şi nesustenabilitate a politicilor actuale. Am ajuns aici datorită modelului de dezvoltare centrat pe stat. Acesta presupune, în esenţă, desconsiderarea persoanei şi proprietăţii private, cu cele două nefaste corolarii ale sale: risipa enormă de resurse şi degradarea valorilor civice şi morale.
Comentează
Lecţii din trecut
În ciuda pretenţiilor economiştilor şi politicienilor de a fi învăţat lecţia Marii Crize din secolul trecut, se constată tot mai des contrariul. Similitudinile există atât în privinţa manifestărilor crizei actuale cât şi la nivelul măsurilor adoptate. Guverne reprezentative sau mai puţin importante ale lumii s-au lansat în programe de consolidare bugetară. Deşi acestea îşi propun să cheltuie banii publici doar în direcţia “investiţiilor”, şomajul este în creştere. Politicile monetare adoptate se dovedesc tot mai inutile. Implicaţiile depăşesc sfera efectelor economice indicând similitudini în zona social-politică. Pe măsură ce criza se adânceşte, mişcări naţionaliste, rasiste îşi fac tot mai des auzite discursurile. Scenariul sumbru din secolul trecut pare a fi repus în scenă.
Comentează
Noua specialitate macroeconomică: deficitul structural
Recentul acord fiscal european cu privire la limitarea deficitelor a aprins imaginatia explicativa a specialistilor. Tinta: deficitul structural, indicatorul minune prin care UE spera ca merge la sigur in disciplinarea finantelor publice. Dincolo de mereu discutabilele probleme de calcul, "deficitul structural" mai comporta si o veritabila problema stiintifica, structurala chiar. Mai exact, conceptia marxista cu care mai toti macroeconomistii opereaza cand vine vorba despre ciclul economic - "forma de evolutie fireasca, normala, a activitatii economice". Deci, nimic despre banci centrale, emisiune monetara, credit fictiv etc. Iar deficitul structural ar aparea astfel, pentru specialistii macroeconomici, la fel de "firesc, normal" ca si manipularea discretionara a masei monetare.
Comentează
Al treilea război mondial: ce legatură are cu economia
După cum arată Valentin Vioreanu, există o serie întreagă de economiști de talie mondială care au început să facă o legătură clară între criza economică și financiară prin care trecem și eventualitatea unui război. Este vorba despre Paul Krugman, Nouriel Roubini sau chiar finanțiști români. Acestea nu mai par vorbe aruncate în vânt atunci când sunt căptușite cu declarații ale celor mari lideri ai lumii. O dezvoltare amplă și detaliată a acestei teorii a fost realizată de către economistul Ludwig von Mises, în lucrarea sa "Acţiunea umană. Un tratat de teorie economică", care va fi publicată în curând de către Institutul Ludwig von Mises România. Intervenţionismul generează naţionalism economic, iar naţionalismul eonomic generează belicozitate. Ceea ce face ca războiul şi capitalismul să fie incompatibile este tocmai eficienţa fără echivalent a modului capitalist de producţie. Dacă un om care este economic auto-suficient declanşează o feudă împotriva altui om autarhic, nu se manifestă nici una dintre problemele specifice “economiei de război”. Dar, dacă croitorul porneşte la război împotriva brutarului, el trebuie, de acum înainte, să-şi producă singur pâinea.
Comentează
China - în pragul prăbuşirii pieţei imobiliare
Piaţa proprietăţilor din China, unul dintre motoarele creşterii economice, se îndreaptă spre o bulă de genul celei care a stârnit avalanşa mondială din 2008 - iar efectele ar urma să fie comparabile. Tranzacţiile de profil au scăzut după ce guvernul de la Beijing a luat o serie de măsuri cum ar fi interzicerea achiziţionării, în numeroase zone, inclusiv în capitală, a unei a doua locuinţe, creşterea plafonului minim de cofinanţare în cazul cumpărării prin credit bancar, dar şi creşterea impozitelor.
Comentează
Lansare de carte la Târgul Gaudeamus
Centrul pentru Economie si Libertate – ECOL va invita la lansarea volumului „Libertate economica si proprietate. Implicatii privind reformele institutionale din Romania si Uniunea Europeana”, eveniment care va avea loc vineri 25 noiembrie, ora 16.30, la standul Editurii Academiei de Studii Economice – nivelul 3, standul 322 – din cadrul Târgului International de carte Gaudeamus, desfasurat la Romexpo. Vă asteptăm!
Comentează
Mai catolici decat Papa?
Cu ocazia recentei vizite în Germania, Presedintele Basescu a anunţat ca Romania trebuie să aibă deficitul bugetar zero în 2013, faţă de 1,9% în 2012 şi 4,4% în acest an, ca să fie ferită de criză. Surprinzător, nu?, fie si numai daca ne gandim ca, pe de o parte, 2012 va fi un an teribil de electoral - pentru partide, nu si pentru Presedinte - si, pe de alta parte, Keynes exista inca printre noi, de vreme ce predomina convingerea ca fara stimularea consumului nu poate fi traversata, eventual en-fanfare, criza economica.
Comentează
Conferinţele Hoppe la Bucureşti
Pe 9 şi 10 noiembrie, Hans-Hermann Hoppe va susține două conferințe la București, la Academia de Studii Economice şi, respectiv, Universitatea Româno-Americană. Între contribuţiile sale putem aminti: critica aplicării metodologiei pozitivismului în ştiinţele sociale, teoria secesiunii ca mijloc de reformă politică, critica teoriei mainstream a bunurilor publice şi a monopolului, analiza rolului intelectualilor într-o societate liberă, sociologia taxării, analiza producţiei private de securitate, teoria riscului, critica sistemelor democratice din lucrarea Democracy, the God that Failed. Cu ocazia evenimentului, Institutul Ludwig von Mises România va lansa una dintre cele mai importante lucrări ale lui H. H. Hoppe – Teoria socialismului şi a capitalismului – o analiză comparativă a sistemelor sociale nu doar din punct de vedere economic, ci şi filosofic, etic şi sociologic.
Comentează
Nouriel Roubini: Marx avea dreptate, capitalismul se autodistruge
Recenta declaraţie a lui Roubini, care îl reevaluează straniu pe Marx, ar putea fi luată oricînd drept pildă de şarlatanie ştiinţifică, la orice debut şi epilog al unui curs serios de economie. Atunci cînd vorbește despre capitalism, probabil că Roubini nu privește în oglinda care trebuie. Probabil că, lui Roubini, ingineriile financiare de pe Wall Street, care au interferat chiar juridic cu dreptul de proprietate privată, precum și „reglajele fine” monetar expansioniste ale FED şi altor bănci centrale îi miros, ca şi lui Marx şi multor altor contemporani, a capitalism intrat în „logica autodistrugerii”. Dacă, însă, în prezent, e ceva care se scutură din temelii, atunci acesta este sistemul monetar etatizat, intrat e adevărat într-o logică a autodistrugerii, aşa cum am asistat, la final de secol XX, la dezintegrarea socialismului. Şi mult mai instructiv şi mai onest ar fi fost, poate, ca acum douăzeci de ani, Roubini să fi constatat că, după jumătate de secol de socialism instaurat cu preţul a zeci de milioane de victime (la propriu), tocmai sistemul marxist a fost cel care şi-a dat „obştescul” sfârşit.
Comentează
Aritmetica dez-echilibrelor, de la BNR citire
În plin sezon fotbalistic, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, ne ofera propria sa reţetă – până acum secretă – a unei alchimii macroeconomice. În opinia lui Lazea, “regula de aur a unui guvern prudent din punct de vedere macroeconomic este de a avea un nivel maxim de 2% pentru inflaţie, de 3% pentru deficitul bugetar, de 4% pentru creşterea economică, 5% pentru deficitul de cont current, 6% pentru creşterea salariilor din sectorul bugetar şi de 7% pentru rata şomajului”. Adică un soi de aritmetică antreprenorială a dez-echilibrelor, extrasă parcă din dezinvoltura cu care galeriile de pe stadioane îşi încurajau cifric, prin goluri marcate şi aşteptate, echipele favorite: 1-2-3-4… (cupa şi campionatul!). De multe ori însă, în ciuda “reglajului fin” - de pe bancă sau, în cazuri speciale, direct din lojă - ţintele erau ratate, deci câştigau adversarii.
Comentează







Comentarii recente
Nici o secunda n-am avut impresia, ca atare cu atat mai putin intentia, de a-l ...
Inclin sa va dau dreptate d-le Jora. Daca invocam forma - mestesugit ...
Daca prin societate intelegem interactiunea pasnica dintre oameni, este cat se ...
Aţi reuşit un început de răspuns pe finalul intervenţiei. ...
Desi consider legitima si, pe alocuri, induiosatoare acesta incercare de ...
Raspuns la raspuns: 1) Daca admitem ca jaful denumit pompos impozitare ...
Ma bucura acest articol al profesorului Silviu Cerna, articol (si profesor) pe ...
Pe masura lecturarii lui incepusem sa imi notez cateva intrebari pe care imi ...
Autorul îi răspunde lui Ionuţ: 1. Articolul nu este o pledoarie ...
Într-un stat de drept în care funcționează democrația și ...