Publicatii

Educaţia: perspectivă economică

gabidrg — Fri, 18 Apr 2008 11:07:32 +0300

"Educaţia: perspectivă economică" este expresia faptului că, în prezent, economia şi învăţământul nu se întâlnesc numai de nevoie şi doar în domeniul realului, ci şi în cel al principiilor.

„Educaţia mea este, desigur, o resursă pentru mine. Dar educaţia mea este, de asemenea, o resursă şi pentru alţi oameni. Educaţia mea afectează calitatea vieţii oamenilor cu care interacţionez în viaţă. Aceasta este o caracteristică a educaţiei care nu poate fi modificată decât dacă percep o taxa ori de câte ori deschid gura"... Astfel, analiza economică a educaţiei din perspectiva teoriei externalităţilor şi a bunurilor publice devine pe deplin justificată. Însă, educaţia nici nu este bun public şi nici nu generează, în mod necesar, externalităţi pozitive.

În prezent, aproape toate sistemele educaţionale sunt dominate şi structurate de reguli ce reflectă voinţele organismelor guvernamentale, care finanţează şi administrează educaţia formală, devenită astfel o educaţie de stat. Educaţia formală "asigurată" de guvernele democratice ale celor mai dezvoltate ţări nu diferă fundamental, în concepţie şi rezultate, de sistemele educaţionale moştenite de ţările foste socialiste; de altfel, istoria implicării statului în educaţie, atât în cazul sistemelor politice totalitare cât şi în democraţiile occidentale, arată că, de-a lungul timpului, şcoala publică a fost în mâna puterii politice instrumentul indispensabil pentru a insufla sau impune treptat anumite valori ideologice.

Monopolul public asupra educaţiei favorizează nivelarea oricăror diferenţe existente în performanţele profesionale şi în realizările didactice şi ştiintifice. Aceste diferenţe nu se regăsesc, sub nicio formă, în remunerarea principalului factor de producţie al domeniului, profesorul. De exemplu, spre deosebire de majoritatea domeniilor vieţii sociale, remunerarea profesorilor în toate sistemele educaţionale de stat este stabilită birocratic şi continuă să rămână uniformă, în ciuda tuturor contraargumentelor economice.

Instituţii monetare comparate

Cosmin Marinescu — Tue, 10 Feb 2009 07:00:00 +0200

Scopul acestei lucrări este să ofere o perspectivă comparativă asupra instituţiilor monetar-bancare contemporane. Problematica monetară reprezintă, fără îndoială, unul dintre cele mai complexe şi incitante domenii de cercetare economică. Este, totodată, un domeniu căruia i s-a acordat o vastă atenţie în literatura de specialitate.

În ultimele decenii, sub impactul nemulţumirii crescânde faţă de starea monedei şi a activităţii bancare ce a cuprins comunitatea academică a economiştilor, asistăm la reaprinderea unei dezbateri (la modă cu mai bine de un secol în urmă) ce părea la un moment dat definitiv stinsă. Această dezbatere se referă la organizarea sistemului monetar-bancar actual, la măsura în care acesta promovează aspiraţiile către prosperitate ale tuturor indivizilor. Discuţia in speţă s-a purtat şi se poartă încă pe două fronturi.

Pe de o parte, criticile vizează rolul băncii centrale în cadrul sistemului monetar, aici putând fi incluse numeroase probleme precise: este banca centrală rezultatul acţiunii guvernului sau produsul pieţei libere, cum/dacă ar trebui constrânsă activitatea băncii centrale, poate concurenţa monetară să ofere rezultate mai bune decât banca centrală, serveşte moneda de hârtie mai bine interesele societăţii decât moneda-marfă etc. Pe de altă parte, unii autori au punctat existenţa unor slăbiciuni încă mai de substanţă în interiorul aranjamentelor monetar-bancare existente. Acestea se referă la fragilitatea inerentă a activităţii bancare cu rezerve fracţionare şi la imposibilitatea apariţiei pe o piaţă liberă a acestei instituţii - şi deci, la incompatibilitatea dintre practicarea rezervelor fracţionare şi respectarea cadrului juridic necesar unei societăţi libere.

Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală

Cosmin Marinescu — Sun, 15 Feb 2009 09:39:11 +0200

Criza economică începută în 2007 şi cu termen de finalizare incert reprezintă un subiect preocupant pentru multă lume. Este probabil cea mai gravă criză din ultimii 80 de ani. Este de asemenea, ocazia pentru economişti de a da cărţile pe faţă şi de a pactiza deschis cu una din cele două tabere doctrinare principale: curentul mainstream care se declară în favoarea creşterii rolului statului în economie, respectiv grupul celor care cred în virtuţile sistemului economic de piaţă.

citiţi mai departe

Prefaţă

Bogdan Tatavura — Thu, 16 Sep 2010 22:49:49 +0300

Dacă epoca noastră întîmpină cu apreciere generală şi plăcută progresele realizate în domeniul ştiinţelor naturale, ştiinţa economică primeşte puţină atenţie şi adesea este pusă în discuţie valoarea sa, chiar de către acei oameni cărora ar trebui să le fie un ghid al acţiunii practice. Nu a existat nicio altă perioadă care să acorde o importanţă atît de mare intereselor economice, precum cea în care trăim, niciodată nu a fost resimţită mai acut nevoia pentru un fundament ştiinţific al activităţilor economice şi niciodată capacitatea oamenilor practici de a utiliza realizările ştiinţei, în toate domeniile de activitate umană, nu a fost mai mare decît în zilele noastre.

citiţi mai departe

1. Teoria generală a bunului

gabidrg — Wed, 06 Oct 2010 15:35:11 +0300

1. Teoria generală a bunului

Toate lucrurile sînt subiectul legii cauzei şi efectului. Acest principiu fundamental nu cunoaşte nicio excepţie şi am căuta în zadar un exemplu contrar pe tărîmul experienţei. Progresul uman nu are tendinţa de a invalida această aserţiune, ci mai degrabă are efectul de a o confirma şi, în plus, de a lărgi cunoaşterea sferei sale de aplicare. Recunoaşterea crescîndă şi continuă a acestui principiu este, aşadar, strîns legată de progresul umanităţii.

citiţi mai departe

2. Economie şi bunuri economice

gabidrg — Wed, 06 Oct 2010 15:36:10 +0300

Nevoile se nasc din instinctele noastre, iar instinctele sînt încorporate în natura noastră. Nesatisfacerea nevoilor are drept consecinţă anihilarea naturii noastre, iar satisfacerea parţială, ori insuficientă, are ca efect distrugerea noastră; dimpotrivă, satisfacerea propriilor nevoi reprezintă viaţă şi prosperitate. Preocuparea pentru satisfacerea nevoilor noastre este, aşadar, sinonimă cu viaţa şi bunăstarea noastră. Este cea mai importantă dintre toate activităţile umane, întrucît este o precondiţie şi fundamentul tuturor celorlalte.

citiţi mai departe

3. Teoria valorii

gabidrg — Wed, 06 Oct 2010 15:37:30 +0300

1. Despre natura şi originea valorii

Dacă nevoia pentru un bun, într-o perioadă de timp dată în care se întinde activitatea umană anticipativă, este mai mare decît cantitatea dintr-un bun aflată la dispoziţia oamenilor, în acest timp, ei se străduiesc să-şi satisfacă nevoile cît mai complet posibil în situaţia dată. Şi tocmai acest efort în jurul bunului în cauză dă naştere impulsului spre activitatea descrisă în paginile precedente, numită economie. Cu toate acestea, percepţia asupra acestei relaţii duce la apariţia unui alt fenomen, a cărui înţelegere clară are o importanţă decisivă pentru ştiinţa noastră; mă refer la valoarea bunurilor.

citiţi mai departe

4. Teoria schimbului

gabidrg — Wed, 06 Oct 2010 15:38:38 +0300

1. Fundamentele schimbului economic

"Dacă predispoziţia oamenilor pentru comerţ, pentru schimbul unui lucru pentru un altul, este una din principiile originale ale naturii umane sau dacă aceasta este consecinţa necesară a facultăţilor de raţionare şi a capacităţii de comunicare", sau dacă alte cauze induc oamenilor schimbul de bunuri, este o întrebare pe care Adam Smith a lăsat-o fără răspuns. Gînditor eminent, remarca faptul că este sigur doar că înclinaţia de a face schimb şi comerţ este comună tuturor oamenilor şi nu este de găsit la nicio altă specie de animale.[1]

citiţi mai departe

5. Teoria preţului

gabidrg — Wed, 06 Oct 2010 15:39:24 +0300

Oricît ne-ar impresiona preţurile, sau cu alte cuvinte, cantităţile de bunuri tranzacţionate, deşi reprezintă frecvent subiectul observaţiei ştiinţifice, ele sînt foarte departe de esenţa economică a fenomenului de schimb. Această caracteristică centrală constă, mai degrabă, în capacitatea a două persoane de a-şi satisface mai bine nevoile prin intermediul schimbului. Oamenii se străduiesc să-şi îmbunătăţească situaţia economică cît mai mult posibil. În acest scop, ei, în general, se angajează în activităţi economice. Şi, de asemenea, ori de cîte ori acest scop poate fi atins prin intermediul comerţului, oamenii schimbă bunuri. Preţurile sînt doar manifestări accidentale ale acestor activităţi, simptome ale echilibrului economic între indivizi.

citiţi mai departe

6. Valoarea de utilizare

gabidrg — Wed, 06 Oct 2010 15:41:41 +0300

1. Natura valorii de utilizare şi a valorii de schimb

citiţi mai departe