Centrul pentru Economie şi Libertate (ECOL) este o iniţiativă educaţională şi de cercetare care îşi propune să promoveze în spaţiul public românesc cunoaşterea cât mai largă a principiilor pe care se clădesc economia şi societatea oamenilor liberi. ECOL oglindeşte iniţiativele unui grup de tineri intelectuali, ale căror preocupări ştiinţifice şi editoriale vizează cunoaşterea corectă  - „scientia" în accepţiunea originală a termenului „ştiinţă" - despre economie şi societate. Principiile ce animă această „întreprindere liberală" sunt cele pe care se construiesc firesc civilizaţia, prosperitatea şi pacea în societatea umană :

• Ideile sunt forţa care contribuie în mod decisiv, în bine sau rău, la schimbarea realităţii în care trăim şi, prin urmare, este responsabilitatea noastră, a tuturor, de a discerne şi apăra ideile corecte împotriva celor greşite;

•  Libertatea este ţelul cel mai înalt al omului şi baza înfloririi sale materiale şi spirituale, iar capitalismul - sau ordinea socială a dreptului inviolabil la proprietate privată, liber-schimb şi pace - este singura formă de co-existenţă socială care actualizează şi potenţează această libertate în mod egal pentru toţi şi pentru fiecare dintre noi în parte;

• Libertatea individuală este un drept inalienabil al persoanei, ancorat în ultimă instanţă în proprietatea naturală de sine care se răsfrânge în mod firesc asupra bunurilor materiale acumulate în mod legitim prin producţie şi schimb voluntar. Numai indivizii umani au drepturi de proprietate, iar proprietatea privată este fundamentul social paradigmatic al libertăţii individuale, în absenţa căruia libertatea însăşi cu greu mai poate fi deosebită de agresiune, responsabilitatea de servitute, justiţia de injustiţie şi prosperitatea de sărăcie;

• Indivizii constituie, în toată diversitatea şi concreteţea lor, singurele date ultimele ale realităţii sociale. Doar aceştia au ţeluri şi acţionează, în permanenţă, conform propriilor preferinţe şi planuri, ca să îşi îmbunătăţească soarta, dând astfel naştere producţiei, schimbului şi cooperării sociale extinse;

• Societatea nu este, în realitate, decât această reţea complexă, multiformă şi mereu reînnoită de schimburi economice, monetare şi non-monetare, înfăptuite în mod voluntar de indivizi, cu scopul de a-şi ameliora reciproc propriile condiţii de existenţă. Continua aprofundare a diviziunii muncii şi expansiunea schimbului reciproc avantajos dau naştere civilizaţiei capitaliste. Cooperarea socială este astfel mediată şi organizată predominant prin intermediul instituţiei pieţei, unde alocarea drepturilor de proprietate privată este raţionalizată prin calculul economic. Acest mediu instituţional face posibilă, la rândul său, creşterea continuă a productivităţii muncii, acumularea de capital şi, în definitiv, dezvoltarea materială şi spirituală a umanităţii;

• Intervenţiile în această ordine dinamică a pieţei îi pun în pericol caracterul autoregulatoriu, iar încălcarea sau îngrădirea dreptului de proprietate subminează nu doar libertatea - şi, în fond, persoana - ci, în acelaşi timp, duce la dereglarea şi restrângerea cooperării sociale. Istoria umanităţii este o bătălie permanentă între libertate şi putere, între respectul dreptului egal la proprietate privată şi a ordinii prospere la care dă naştere, pe de o parte, agresiune şi însărăcire materială şi spirituală, pe de altă parte;

• Statul semnifică și instituţionalizarea puterii asupra ordinii proprietăţii private, prin diverse constrângeri în sfera libertăţii individuale. Prin intervenţiile sale ample şi multiple în economie, statul descurajează şi distorsionează adesea progresul economic, înlocuind cooperarea socială spontană, mutual benefică, printr-un conflict politic instituţionalizat între producători şi asistaţi. Atunci când acționează împotriva proprietăţii private, statul creează un vid etic la nivel social, iar natura sa inerent redistributivă inhibă de fapt creşterea economică şi chiar restrânge şansele la prosperitate ale celor mulţi.

Deşi prezentul este tributar trecutului, viitorul aşteptă întotdeauna să fie scris. Cunoaşterea ştiinţei economice şi a principiilor unei societăţi libere în spaţiul românesc rămâne însă, deocamdată, profund deficitară. Centrul pentru Economie şi Libertate a luat naştere tocmai din dorinţa de a contribui la umplerea aceastei lacune. Credem că libertatea are vocaţia „idealului realist", indispensabil condiţiei umane, care merită şi trebuie apărat cu sănătoasă consecvenţă. Dacă iniţiativa de faţă va avea o cât de modestă contribuţie la transformarea acestui ideal într-o realitate mai palpabilă, atunci scopurile noastre vor fi împlinite.