Info ECOL

"În cea mai bună tradiţie a şcolii austriece, mesajul primordial al cărţii este următorul: economia nu este „lăcomie competentă”, nu este nici management, nici contabilitate şi nici algebră, ci etică în cel mai autentic sens al cuvântului, etică a convieţuirii paşnice şi cooperante dintre oamenii liberi.", susţine Ionuţ Bălan, autorul unei recenzii a cărţii "Capitalismul. Logica Libertăţii".

Într-o scrisoare transmisă ministrului francez al industriei de către CEO-ul unei companii private, acesta din urmă îi explică foarte clar care sunt problemele economiei franceze. În câteva rânduri arată care sunt cauzele rigidităţilor de pe piaţa muncii şi de ce mediul de afaceri francez este atât de neprimitor. Nu scapă criticii nici relaţia aproape simbiotică între guvernul francez şi sindicate. Toate acestea justifică decizia companiei private de a "muta"...

În ultimul deceniu, Rusia a fost cel mai mare cumpărător de aur. Scopul este evitarea şocurilor survenite pe fondul prăbuşirii dolarului, euro sau oricărei alte monede. Prin urmare, pe fondul semnelor de slăbiciune arătate de monedele consacrate ca etalon în economia mondială, plasamentele în aur par a câştiga teren. În timp ce băncile centrale ale economiilor dezvoltate au tipărit bani pentru a atenua efectele crizei economice, încrederea investitorilor în...

Marea Britanie și-a dus până la capăt dorința de a mai tăia din cheltuielile UE, în timp ce Franța, adepta expansiunii bugetare, a fost nevoită să cedeze. Firește că redistribuirea, chiar și la nivel european, funcționează în baza aceluiași mecanism vicios, iar fiecare stat va pleda întotdeauna pentru „ajustarea” bugetului după propriile avantaje. Așadar, acest joc al ambițiilor statelor membre nu ar trebui să fie unul surprinzător. Mai degrabă, el vine să reconfirme...

"În România, deficitul de libertate economică a apărut în urma unui jaf “subtil” de mari proporții, la care toată lumea a asistat după 1989, dar pe care foarte puțini l-au observat. Obiectul jafului a fost libertatea economică, adică “libertatea de a prospera în interiorul unei țări fără intervenția guvernului sau a unei autorități economice (…) O parte importantă a economiei a rămas conectată la puterea politică. Puterea economică cu adevărat...

Guvernul a decis să înceapă anul cu veşti bune. Sau cel puţin asta ar vrea guvernanţii să creadă cei care află că salariul minim ar trebui să crească de la 700 la 800 de lei. Desigur, cei mai mulţi vor crede asta, având impresia că vor fi plătiţi mai bine decât înainte. Dacă e şi garantat, atunci e perfect. Guvernanţii nu le spun ce se va întâmpla cu acei salariaţi a căror productivitate nu justifică noul salariu minim. Nici nu îi interesează. Important...

Taxele vor creşte începând de anul viitor. O măsură de politică economică "(ne)aşteptată", europeană. Argumentul ultim al unei asemenea decizii, dincolo de poticneli semantice şi de comunicare, ar putea fi simplu: se întâmplă şi la alţii. În Franţa, regimul socialist i-a speriat teribil pe bogaţi determinându-i să se refugieze prin vecini. Efectele pentru economia românească nu pot fi decât dezastruoase. În lipsa unor măsuri care să mărească...

Deși alegerile recente din SUA ar fi trebuit să aducă o schimbare de azimut în planul soluțiilor de ieșire din criză, urmărind reducerea deficitului bugetar, noul (adică vechiul) președinte Obama propune în continuare politici déjà-vu orientate spre rezolvarea problemei prin creșterea fiscalității. Mai exact, dezbaterea se poartă între revenirea la un nivel mai ridicat al impozitelor plătite de cei bogați și reducerea considerabilă a deducerilor fiscale și a excepțiilor...

La momentul contractării împrumuturilor externe, economiştii şi politicienii s-au lansat în discuţii "productive" despre inconsecvenţă şi "n-aveam de ales". Nimeni nu se gândea atunci, ca de altfel nici acum, la ce avea să urmeze. Între timp, anii au trecut iar datoriile trebuie restituite. Mai nou, aceeaşi economişti constată că nu prea sunt soluţii de rambursare întrucât nu au fost implementate. Deloc surprinzător, miza o reprezintă atragerea fondurilor...

Istoria ultimelor două decenii demonstrează că reprezentanţii statului au eşuat pe drumul către economia de piaţă. Motivul - desconsiderarea proprietăţii private. Autorităţile au preferat să păstreze organizarea marilor afaceri sub auspiciile "serioase" ale proprietăţii publice. "Mofturoasa" proprietate privată ar fi putut pune în pericol dezvoltarea unor "domenii strategice" pentru industria României. Clamând iluzoriul interes general, au reuşit să...

Ideea că economia occidentală ar fi capitalistă, este la fel de absurdă ca şi pretenţia unor radicali naţionalişti că politica URSS a fost, în ultimii săi ani, una "laissez-faire", susţine Cosmin Marinescu în interviul din Finanţiştii. Conform acestuia, economia actuală este dominată de politicile "welfare" ancorate în convingerea eronată că redistribuirea veniturilor de către guvern este sursă a prosperităţii şi act de "justiţie socială". Această...

În ciuda diferenţelor de opinie, politicienii cad de acord în privinţa fiscalitatăţii. Impozitarea proprietăţii este transpartinică. În definitiv, proprietatea privată este doar un moft. Dacă ţi-l permiţi, plăteşti mai mult. Bugetul trebuie alimentat pentru a redistribui apoi avuţia către şcoli, spitale, servicii sociale. "Statul social" este dezideratul acceptat la unison de clasa politică.  Pentru aceasta consideră că nu ar fi rău să uniformizeze prevederile fiscale...

Prosperitatea oricărei economii este determinată de mediul antreprenorial. Numărul firmelor este important, dar rolul decisiv îl deţine calitatea mediului de afaceri. Un sistem economic dominat de regulile pieţei libere va oferi spaţiul favorabil iniţierii unor afaceri prospere. În loc să mizeze exclusiv pe necesitatea păstrării locurilor de muncă, guvernanţii ar trebui să implementeze aceste reguli. Simplificarea legislaţiei şi stabilitatea acesteia alături de reducerea fiscalităţii şi...

La începutul crizei politice şi, mai ales după referendumul cu cvorum incert, o mulţime de alarmişti atrăgeau atenţia prin profeţii sumbre asupra cursului de schimb. 5 lei pentru un euro părea pariul sigur. Probabil acest lucru s-ar fi întâmplat dacă preţul euro în lei s-ar forma precum preţul cartofilor, de exemplu. Adică pe piaţa liberă. De fapt, stabilirea cursului face obiectul unui proces profund intervenţionist manevrat de banca centrală. Plafonarea sumelor licitate în...

Cei mai mulţi comentatori au pus deprecierea semnificativă a leului pe seama incertitudinii asociate cu schimbările politice. Răspunsul este însă prea facil. Nu trebuie să scăpăm din vedere că incertitudinea este o trăsătură inerentă a mediului  în care ne desfăşurăm activitatea. Schimbarea preţurilor pe piaţă reflectă dinamica permanentă a cererii şi a ofertei, a preferinţelor actorilor economici care luptă cu incertitudinea minut de minut, zi de zi. Oare de ce schimbările...