Info ECOL

În ultimii douăzeci de ani, România a fost condusă în general prin programe anti-liberale. Datorită impozitelor copleşitoare, privilegiilor “sociale” sau “clientelare”, cotizaţiilor forţate, barierelor birocratice, politizării tuturor aspectelor vieţii – de la familie până la infrastrucură – societatea a ajuns pe punctul disoluţiei, autoritatea legii este ridiculizată de forţa pumnului sau de manevrele politice. Societatea şi economia românească...

În ciuda pretenţiilor economiştilor şi politicienilor de a fi învăţat lecţia Marii Crize din secolul trecut, se constată tot mai des contrariul. Similitudinile există atât în privinţa manifestărilor crizei actuale cât şi la nivelul măsurilor adoptate. Guverne reprezentative sau mai puţin importante ale lumii s-au lansat în programe de consolidare bugetară. Deşi acestea îşi propun să cheltuie banii publici doar în direcţia “investiţiilor”,...

Recentul acord fiscal european cu privire la limitarea deficitelor a aprins imaginatia explicativa a specialistilor. Tinta: deficitul structural, indicatorul minune prin care UE spera ca merge la sigur in disciplinarea finantelor publice. Dincolo de mereu discutabilele probleme de calcul, "deficitul structural" mai comporta si o veritabila problema stiintifica, structurala chiar. Mai exact, conceptia marxista cu care mai toti macroeconomistii opereaza cand vine vorba despre ciclul economic - "forma de...

După cum arată Valentin Vioreanu, există o serie întreagă de economiști de talie mondială care au început să facă o legătură clară între criza economică și financiară prin care trecem și eventualitatea unui război. Este vorba despre Paul Krugman, Nouriel Roubini sau chiar finanțiști români. Acestea nu mai par vorbe aruncate în vânt atunci când sunt căptușite cu declarații ale celor mari lideri ai lumii. O dezvoltare amplă și detaliată a acestei teorii...

Piaţa proprietăţilor din China, unul dintre motoarele creşterii economice, se îndreaptă spre o bulă de genul celei care a stârnit avalanşa mondială din 2008 - iar efectele ar urma să fie comparabile. Tranzacţiile de profil au scăzut după ce guvernul de la Beijing a luat o serie de măsuri cum ar fi interzicerea achiziţionării, în numeroase zone, inclusiv în capitală, a unei a doua locuinţe, creşterea plafonului minim de cofinanţare în cazul cumpărării prin credit bancar,...

Centrul pentru Economie si Libertate – ECOL va invita la lansarea volumului „Libertate economica si proprietate. Implicatii privind reformele institutionale din Romania si Uniunea Europeana”, eveniment care va avea loc vineri 25 noiembrie, ora 16.30, la standul Editurii Academiei de Studii Economice – nivelul 3, standul 322 – din cadrul Târgului International de carte Gaudeamus, desfasurat la Romexpo.     Vă asteptăm!

Cu ocazia recentei vizite în Germania, Presedintele Basescu a anunţat ca Romania trebuie să aibă deficitul bugetar zero în 2013, faţă de 1,9% în 2012 şi 4,4% în acest an, ca să fie ferită de criză. Surprinzător, nu?, fie si numai daca ne gandim ca, pe de o parte, 2012 va fi un an teribil de electoral - pentru partide, nu si pentru Presedinte - si, pe de alta parte, Keynes exista inca printre noi, de vreme ce predomina convingerea ca fara stimularea consumului nu poate fi traversata,...

Pe 9 şi 10 noiembrie, Hans-Hermann Hoppe va susține două conferințe la București, la Academia de Studii Economice şi, respectiv, Universitatea Româno-Americană. Între contribuţiile sale putem aminti: critica aplicării metodologiei pozitivismului în ştiinţele sociale, teoria secesiunii ca mijloc de reformă politică, critica teoriei mainstream a bunurilor publice şi a monopolului, analiza rolului intelectualilor într-o societate liberă, sociologia taxării, analiza producţiei...

Recenta declaraţie a lui Roubini, care îl reevaluează straniu pe Marx, ar putea fi luată oricînd drept pildă de şarlatanie ştiinţifică, la orice debut şi epilog al unui curs serios de economie. Atunci cînd vorbește despre capitalism, probabil că Roubini nu privește în oglinda care trebuie. Probabil că, lui Roubini, ingineriile financiare de pe Wall Street, care au interferat chiar juridic cu dreptul de proprietate privată, precum și „reglajele fine” monetar expansioniste...

În plin sezon fotbalistic, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, ne ofera propria sa reţetă – până acum secretă – a unei alchimii macroeconomice. În opinia lui Lazea, “regula de aur a unui guvern prudent din punct de vedere macroeconomic este de a avea un nivel maxim de 2% pentru inflaţie, de 3% pentru deficitul bugetar, de 4% pentru creşterea economică, 5% pentru deficitul de cont current, 6% pentru creşterea salariilor din sectorul bugetar şi de 7% pentru rata şomajului”...

Cu toate că mediul de afaceri reclamă de ani întregi lipsa de predictibilitate în privinţa politicilor fiscale, Guvernul se pregăteşte pentru o nouă modificare a Codului Fiscal. Din 2010 şi până în prezent, acesta a fost modificat de 12 ori, în general prin ordonanţe de urgenţă. Din 2005 şi până în prezent, guvernele care s-au aflat la conducerea ţării au intervenit asupra Codu­lui Fiscal de aproape 50 de ori prin legi, ordonanţe sau hotă­râri...

Afacerile și capitalismul reprezintă același lucrul? Capitalismul generează o distribuţie inechitabilă a veniturilor?  A fost capitalismul responsabil pentru criza financiara recentă? Dr.

Editorialistul New York Times, Paul Krugman, a afirmat marţi că presa are “datoria morală” de a cenzura părerile “conservatoare” cu privire la plafonul datoriei publice. Laureatul premiului Nobel s-a plâns pe blogul său ca presa este mult prea impaţială în prezentarea acestui subiect sensibil.

O nouă diatribă anti-capitalism, de fapt anti-economie, marca Joseph Stiglitz: "Cu doar câţiva ani în urmă, o puternică ideolo­gie - credinţa în pieţe libere şi lipsite de constrângeri - a dus lumea în pragul rui­nei. Chiar şi în perioada sa de vârf, de la începutul anilor 1980 până în 2007, capitalismul dereglementat de tip american aducea o bună­stare materială mai ridicată do­ar celor mai bogaţi din cea mai bogată ţară...

Parlamentul Elveţiei ar putea discuta în acest an introducerea francului din aur, care ar urma să circule în paralel cu moneda oficială, o iniţiativă care va declanşa probabil o dezbatere mai largă privind rolul aurului în statul elveţian. "Vreau ca elveţienii să aibă libertatea de a alege o monedă complet diferită. Sistemul monetar actual este susţinut de datorii - la rândul lor susţinute de nimic - şi vreau ca oamenii să-şi dea seama de asta", a spus Thomas Jacob,...