Din vremuri imemoriale, libertatea pare a fi valoarea cea mai de preţ pentru oameni. Filozofia socială a Occidentului este, în esenţă, o filozofie a libertăţii, pe care s-a construit de altfel întreaga prosperitate şi civilizaţie umană. Însă, de-a lungul timpului, nu puţine sunt doctrinele care au răstălmăcit adevărata semnificaţie şi virtute a libertăţii. Aproape toate doctrinele care au stat la baza regimurilor totalitare au pretins că oferă indivizilor libertate. Socialismul, de exemplu, promitea „clasei muncitoare” eliberarea de sub exploatarea capitalistă; în realitate, de facto şi de jure, politica socialistă de „planificare pentru libertate” nu putea reprezenta decât „planificare pentru sclavagism”, adică tocmai eliberarea individului de demnitatea umană şi aruncarea lui îndărătul civilizaţiei, ceea ce s-a şi întâmplat. Probabil că libertatea omului în societate este cel mai explorat domeniu al filozofiei politice şi ştiinţelor sociale din toate timpurile şi cel în care s-au afirmat unele dintre cele mai strălucite minţi ale omenirii. Simpla lor trecere în revistă indică un exerciţiu impresionant, însă nu neapărat necesar. Ceea ce contează cu adevărat ţine de înţelegerea faptului că eforturile filozofilor şi ale oamenilor de ştiinţă au vizat necesitatea unei teorii a libertăţii, cu scopul de a defini criteriul fundamental de evaluare a societăţii, de transformare a acesteia într-o societate mai dreaptă, mai bună.
Capitole disponibile online:
1. Economia libertăţii ca economie a dreptului de proprietate2. Libertatea – analiză empirică
3. Economia dreptului de proprietate: fundamente a-priori
4. Economia pozitivă a dreptului de proprietate
5. Instituţiile în ştiinţa economică: economia instituţională
6. Instituţii, libertate şi dezvoltare: filiaţia de idei
7. Problema caselor naţionalizate, a terenurilor şi pădurilor
8. Determinante instituţionale ale eşecului reformei proprietăţii
9. Rent-seeking şi capturarea statului: farmecul facilităţilor
10. Aspecte privind limitarea transferului drepturilor de proprietate
11. Cum se „măsoară” libertatea economică?
12. Indicatorul Libertăţii Economice şi alţi indicatori ai dezvoltării economice
13. Modelul instituţional european din perspectiva libertăţii economice
14. UE şi România în clasamentul libertăţii economice
15. Criza statului bunăstării şi sensul schimbării instituţionale
16. Crizele financiare ale UE: deficitele bugetare şi datoriile publice
17. Măsuri anticriză şi reforme pe termen scurt; stimulentele financiare şi austeritate
18. Pactul de Stabilitate, Tratatul Lisabona şi Strategia EU 2020: coerenţă şi incoerenţă
19. Reforma modelului european: descentralizare şi liberalizare
20. Repere instituționale ale reformelor structurale: educația, sănătatea, pensiile