Evelyn de Rothschild, preşedintele holdingului E.L. Rothschild, a scris recent un editorial în Financial Times, în care arăta că "băncile trebuie să urmărească Sfântul Graal al încrederii". În opinia lui Rothschild, încrederea este cea mai importantă marfă tranzacţionată în City-ul londonez, iar publicul şi pieţele nu trebuie doar "să aibă încredere în calitatea, etica şi priceperea bancherilor", ci "trebuie să creadă în...
Citeste mai departeArticole
The recent crisis brought a new trend in economic and political debates, the one according to which it is “cool” to be anti-, anti-market, anti-capitalism, anti-economy. Some kind of paradox of modernity, meaning a popular form of anti-system revolt, although if we take into consideration the "Occupy Wall Street" phenomenon, even only as a simple illustration, it is easy to understand how far from their target are the anti-capitalism militants. We are witnessing, in fact, a radical denial...
Citeste mai departeCriza recentă a deschis o nouă modă a dezbaterilor politice și economice, cea în care este "cool" să fii anti-, anti-piață, anti-capitalism, anti-economie. Un soi de paradox al modernității, adică o formă populară de revoltă anti-sistem, deși, dacă luăm în considerare fenomenul "Occupy Wall Street", fie doar și ca simplă ilustrare, este lesne de înțeles cât de departe de țintă sunt militanții anti-capitalism. Asistăm, de fapt, la negarea radicală...
Citeste mai departeNu știu originea numelui președintelui francez Francois Hollande. Adică dacă are vreo legătură cu Olanda, o țară destul de apropiată de Franța care a fost recunoscută istoric (și astăzi) drept o țară cu taxe reduse. După cum merg lucrurile astăzi în Franța, este foarte posibil ca strămoșii domniei sale să fi emigrat din Olanda în Franța fiindcă taxele erau prea mici în țara (potențial) de origine. Astăzi, președintele francez nu îi înțelege...
Citeste mai departeDupă prăbuşirea comunismului, tranziţia României a fost un proces sinuos, anevoios, atât în plan instituţional cât, mai ales, intelectual. Gândirea economică românească de după 1989 a rămas, în general, captivă trecutului marxist şi etatist. Faptul că economiştii şi, în general, majoritatea intelectualilor au gravitat în jurul puterii politice, a constituit povara tranziţiei, atât în planul mentalităţilor, cât şi în cel al...
Citeste mai departeÎn mod obişnuit, credem despre bani că sunt un echivalent al schimbului sau un etalon al valorii. Este o eroare, întrucât banii-etalon valoric au fost de mult înlocuiţi cu banii fiduciari (banc-notele, biletele de bancă) şi, în plus, mărfuri sau servicii de aceeaşi valoare de întrebuinţare circulă în schimbul unor cantităţi de bani diferite, în funcţie de locul de unde se procură, marca vânzătorului, emoţiile cumpărătorului sau politicile economice...
Citeste mai departePentru ţările democratice, comportamentul tipic al ultimelor decenii a fost şi este legat de binomul aparent de neseparat impozite – cheltuieli. Atitudinea caracteristică este de a cheltui bani pe programe vrednice sau, de cele mai multe ori, nevrednice, indiferent dacă veniturile care ar trebui generate de respectivele cheltuieli se mai concretizează sau nu. Pentru majoritatea acestor state, creşterea cheltuielilor publice a dus la acumularea accelerată a datoriei publice. În teoria economică clasică...
Citeste mai departeDin construcţie, Canalul Mânecii are două definiţii ale lui „dincolo”. Geografia şi istoria se apropie şi se depărtează după conformaţii de ţărmuri şi culturi într-un proces subtil de alterare reciprocă, deşi, aparent, pământul şi apa preced voinţa omului, după cum nici nu au forţa de a desena hărţi în care seminţiile să se aşeze după vreun cine ştie ce simţământ de predestinare. Oamenii fac hărţile cu materialul Domnului. Britanicii şi „continentalii”...
Citeste mai departeSUA sunt în prezent unicul stat de pe glob unde se conservă încă dreptul de proprietate privată asupra subsolului, respectiv unde resursele minerale nu sunt proprietate publică, iar proprietarii de terenuri au încă libertatea de a decide în privinţa utilizării acestora şi de a beneficia financiar de pe urma eventualei lor exploatări. Însă lupta globală tot mai aprigă pentru noi resurse de energie şi combustibil riscă să submineze treptat, până la eventuala dispariţie,...
Citeste mai departeProgramul de stimulare fiscală a economiei din SUA a eşuat. Aceasta este concluzia profesorului Raghuram Rajan, de la Universitatea din Chicago. Dacă pentru Paul Krugman, laureatul Nobel pentru economie din 2008, cauza principală a eşecului o reprezintă subdimensionarea cheltuielilor guvernamentale, pentru Rajan, fost economist şef la FMI, explicaţiile trebuie căutate în altă parte. "Două ipoteze fundamentale au determinat politica economică în ultimii ani: prima este că lumea suferă din...
Citeste mai departeCu infinit regret, anunţăm plecarea dintre noi a profesorului Radu Solcan, eminent filozof devotat libertăţii şi, în sensul cel mai generos, adevărurilor despre lume. Am avut ocazia şi recent, chiar în preajma sărbătorilor, să legăm în scris câteva idei, de la avatarurile tradiţiei naţional-liberale din spaţiul românesc până la suferinţele bolii mistuitoare a dânsului. Rămânem cu privilegiul de a ne intersecta în continuare cu spiritul...
Citeste mai departeEficiența politicilor keynesiene a fost punctul central dezbătut de economiști în ultimele decenii – fiecare avînt economic fiind însoțit de o încredere în puterea de alocare a piețelor și de un scepticism fată de intervenționismul keynesian, care recâștigă teren în perioadele de recesiune. După criza declanșată în 2007 pornind dinspre instrumentele derivate și piețele financiare spre economia reală, multi economiști au vorbit de un moment Minsky...
Citeste mai departeÎmi pare nespus de rău, însă nu mă pot hotărî dacă să scriu despre „Cazul Sima” sau despre Premiul Nobel pentru economie, „în general”. Cazul Sima implică un matematician care se distrează prin economia reală; cazul Nobel implică, de multişor, varii matematicieni care se distrează prin economia teoretică, „ştiinţifică”. Voi alege, aşadar, să cheltuim câteva cuvinte despre conjuncţia dintre ştiinţa numerelor în slujba oamenilor...
Citeste mai departeDupă mai bine de două decenii de tranziţie, după cicluri de reformă de formă (pe calapod capitalist?), după transplant de politici unanim declarate à la Washington Consensus, după aderări atlantice şi europene, iată că ne întoarcem brusc la origini, adică la industria socialistă care hrănea, şi din câte se pare nu doar odinioară, naţionalisme economice şi orgolii patriotarde. „Epopeea” Oltchim, recent derulată live pe mai toate ecranele, este ilustrarea crudă a unei...
Citeste mai departeCredinţa celor mai mulţi dintre semenii nostri este aceea că economia nu poate funcţiona bine decât dacă este reglementată corespunzător. De la nivel microeconomic până la chestiunile complicate ale macroeconomiei totul trebuie gestionat, controlat, avizat de către decidenţii de politică economică. Dacă nu ar fi aşa, atunci economia nu ar funcţiona în acord cu principalul său obiectiv: crearea şi împărţirea echitabilă a avuţiei. Atât de împământenită este...
Citeste mai departe