Articole

Băncile centrale - cei mai mari speculatori valutari

Băncile centrale - cei mai mari speculatori valutari

România cică a fost victima unui atac valutar speculativ pus minuţios la cale de o gaşcă ce a acţionat concertat (vezi aici ceva mai multe informaţii). Cursul de schimb şi volatilitatea acestuia sunt o invenţie a economiştilor de modă nouă (keynesişti sau monetarişti deopotrivă). Pe vremea aurului nu exista aşa ceva, cursul de schimb era preţul unei cantităţi fixe de aur (francul de aur) contra unei alte cantităţi fixe de aur (leul de aur). Putea obţine mai mult aur doar în...

Citeste mai departe
Derivatele financiare: între economia reală şi speculaţie

Derivatele financiare: între economia reală şi speculaţie

Produsele derivate datează din secolul al XVIII și probabil cel mai cunoscut episod speculativ dinainte de derivatele moderne este Mania bulbilor de lalea olandezi, din 1837, cand primele contracte forward au fost tranzacționate la Royal Exchange London. Apoi la jumătatea secolului al XIX-lea au fost creeate contractele futures , ca tip de instrument financiar care permit fixarea prețului cerealelor împotriva fluctuațiilor sezoniere și astfel și transferul riscului de scădere a prețului. Abia în...

Citeste mai departe
Om bogat, om sărac

Om bogat, om sărac

A devenit o modă, dacă nu o obsesie, în lumea exhibiţionistă a capitalismului mediatic, comensurarea şi compararea avuţiilor private. Mai tot omul vrea să ştie cât are celălalt, când, unde, cum a ajuns să aibă (…n-ar mai avea!). Se concep topuri peste topuri în care vanitoşii şi veleitarii se străduiesc să pătrundă şi de care disimulaţii şi discreţii se ţin prudent deoparte. Faptul că trăim într-un nesfârşit ajun al unei economii de piaţă îi...

Citeste mai departe
Lecţia neînţeleasă a recesiunii: timpul contează!

Lecţia neînţeleasă a recesiunii: timpul contează!

În toți acești ani și parcă dintotdeauna, recesiunea a fost zugravită catastrofic, aproape în concurență cu războiul. Un flagel al economiei care devine ruinător, deopotrivă și îndeobște, pentru civilizația contemporană. Totuși, pentru a pune lucrurile în ordine și pe scurt, recesiunea nu este cauză, ci doar efect. Recesiunea nu reflectă altceva decât derapajele anterioare ale economiei de la ritmul ei sănătos, normal, de acumulare și creștere. Mulți economiști...

Citeste mai departe
Rolul băncilor centrale: un viitor nesigur

Rolul băncilor centrale: un viitor nesigur

Istoria oferă numeroase exemple de indivizi şi instituţii care au avut o mare putere , dar pe care au pierdut-o apoi foarte repede. În majoritatea cazurilor, ceea ce a dus la pierire a fost o trufie fără margini – o exagerată încredere în sine alimentată de o putere neîngrădită de nimeni şi de nimic. Totuşi, există şi cazuri în care mărirea şi decăderea au fost determinate de speranţele nejustificate ale celor din jur. Băncile centrale au devenit în ultimele...

Citeste mai departe
Băncile centrale, un Atlas căruia îi tremură tot mai tare genunchii

Băncile centrale, un Atlas căruia îi tremură tot mai tare genunchii

Credinţa în scriptura promovată de autorităţi şi băncile centrale este tot mai mică. Datele oficiale arată creşteri economice, dar pe fondul creşterii numărului de şomeri şi a celor care părăsesc forţa de muncă, iar consumul este departe de semnele redresării. Ayn Rand a ilustrat în romanul său "Atlas Shrugged" o societate în care antreprenorii, capitaliştii refuză să plătească taxele tot mai mari şi dispar din societate, după ce îşi închid firmele...

Citeste mai departe
Reforme structurale şi proprietate: întoarcerea la origini

Reforme structurale şi proprietate: întoarcerea la origini

Ar trebui să recunoaștem deschis că, deși europeană prin adopție instituțională, România de astăzi nu probează, cu adevărat, că a făcut saltul decisiv la principiile economiei de piață, care să le aducă românilor viața demnă și prosperitatea mult așteptate. În prezent, economia românească aproape că este construită prin și în jurul bugetului statului. Este o stare de fapt profundă, structurală, care explică de ce oamenii așteaptă ca atât de multe lucruri...

Citeste mai departe
Economia în trei lecţii sau ce n-a mers la Poştă

Economia în trei lecţii sau ce n-a mers la Poştă

La una dintre serile Mises, l-am ascultat pe Octavian Bădescu, fost profesor de economie, antreprenor și ex-manager la divizia de curierat a Poștei Române. Tema discuției a fost managerul privat la stat, iar experiența domnului Bădescu este cu atât mai interesantă cu cât s-a și încheiat deja. Cum s-ar spune deci, vorbește mai detașat. Din punctul ăsta de vedere, ar fi fost o ocazie bună pentru un ziarist preocupat de o temă care ține ocupate mai toate paginile ziarelor economice...

Citeste mai departe
Dereglementarea - viitorul pieţei energiei

Dereglementarea - viitorul pieţei energiei

De aproximativ un an de zile, un proiect regăsit în orice ţară aflată în plină dezvoltare este re-dezbătut în plan politic şi economic și în România: reglementarea sau dereglementarea pieţei la nivel de întreg, o versiune fiind discutată în perioada 2009 – 2010 la nivel guvernamental asupra sectorului energetic. Economiştii au acordat multă atenţie fenomenului reglementării. Fondatorul economiei moderne, Adam Smith, a acordat spaţii largi problemelor reglementării în...

Citeste mai departe
Criza și statul: de la realități europene la imperative instituționale

Criza și statul: de la realități europene la imperative instituționale

Ancorată prin definiție în logica echilibrului bugetar, moralitatea fiscală victoriană a devenit astăzi, în democrația contemporană, demnă de vitrinele muzeelor de istorie economică. În zilele noastre, doctrina keynesismului - în versiune originală sau doar reloaded post-criză - a instaurat un adevărat status-quo al deficitelor bugetare și al datoriilor publice. Copleșite și de povara crizei economice, probabil că multe guverne europene ar apela, în continuare, cu pioșenie...

Citeste mai departe
Cugetări de sezon: amenda ca reformă a educaţiei

Cugetări de sezon: amenda ca reformă a educaţiei

Începerea noului an şcolar a readus în discuţie vechile probleme ale sistemului public de educaţie. Lipsa utilităţilor, întârzierile în executarea “lucrărilor de reabilitare” şi disfuncţionalităţile de tot felul care însoţesc furnizarea publică a educaţiei sunt cunoscute deja şi reluarea lor tinde să devină plictisitor de (a)normală. Pe lângă toate acestea am avut ocazia să asistăm la câteva “proiecţii” ministeriale referitoare...

Citeste mai departe
Speranţele Indiei se evaporă odată cu banii ieftini

Speranţele Indiei se evaporă odată cu banii ieftini

India a sărit din lacul Imperiului Britanic în puţul socialismului la obţinerea independenţei în 1947. De atunci, o castă politică închisă nu a fost capabilă să îndrume ţara pe calea dezvoltării sustenabile. Jim O'Neill a inclus India în acronimul BRIC într-o analiză Goldman Sachs din 2001, pe fondul speranţelor privind perspectivele de apariţie ale unui nou pol de putere în economia globală. Speranţele s-au dovedit deşarte pentru cel puţin două dintre aceste...

Citeste mai departe
Hoțul, capitalistul sălbatic și birocratul

Hoțul, capitalistul sălbatic și birocratul

Din când în când, oameni de afaceri importanţi ajung să fie bănuiţi de comiterea (sau chiar condamnaţi pentru săvârşirea) unor infracţiuni. Când evenimente de acest gen au loc, spaţiul public este ocupat de pledoariile insistente ale celor care cer o mai mare reglementare a pieţei, interzicerea unor activităţi sau chiar mutarea afacerilor din domeniul privat în domeniul public. Cel mai recent scandal este legat de escrocheria întreprinsă de Bernard Madoff –...

Citeste mai departe
Interguvernamentalismul, adevărata doctrină a șocului

Interguvernamentalismul, adevărata doctrină a șocului

Persistă măcar o pereche de fetișuri în legătură cu principiile care animă și acțiunile care definesc organizațiile economice internaționale. Și, deopotrivă, ele au darul nu într-atât de a fi bizare, cât de a suferi de un ușor… mi(s)ticism. Este vorba, o dată, despre fetișul solidarității inter-națiuni, pe care conformiștii îl afișează atunci când privesc cu deferență, ba cu note extatice pe alocuri, sau îndeamnă diverși terți la astfel de priviri,...

Citeste mai departe
Piața petrolului: rafinarea bunelor intenții

Piața petrolului: rafinarea bunelor intenții

“Blood may be thicker than water, but oil is thicker than both of them”. Cu riscul de a suna drept un clișeu pentru cei care poate au urmărit serialul Dallas la vremea difuzării sale, citatul respectiv ilustrează mult prea bine situația existentă pe piața mondială a petrolului ca să nu fie evocat într-o asemenea discuție. Căci, semănând mai degrabă cu o dramă de familie, cu intrigi, planuri și uneltiri, decât cu un mecanism economic de sine stătător, această piață a...

Citeste mai departe